Se creează un element div prin document.createElement și se stochează în variabila ad.
Identificatorul ad.id este setat la ‘AdSense’.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiPanglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni sunt așteptați în Piața Unirii
ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = 'absolute';
ad.style.top = ‘-1px’;
În scriptul JavaScript, proprietatea height a obiectului ad este setată la 1px.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3879207″,”url”:”https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/cercetatorii-au-identificat-un-obicei-alimentar-care-ar-putea-proteja-creierul-la-batranete-care-sunt-concluziile-unui-nou-studiu-3879207″,”fullCatPath”:”/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa”}
nouă ore și patru ore reprezintă intervalele cheie menționate de specialiști, care susțin că limitarea meselor și gustărilor la aceste perioade, împreună cu evitarea alimentelor consumate cu patru ore înainte de culcare, poate preveni deteriorarea cognitivă la persoanele în vârstă. Un studiu pilot, realizat pe femei supraponderale sau obeze, a arătat îmbunătățiri ale funcțiilor mentale la participantele ce au respectat intervalul restricționat, comparativ cu cele ce își distribuiau mesele pe o perioadă mai lungă, potrivit raportului The Guardian.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428397355-0”); }); Limitarea intervalului în care mâncăm ar putea încetini declinul cognitiv
Constatarea este, deocamdată, preliminară, având în vedere numărul redus de participante incluse în studiu. Totuși, dacă rezultatele vor fi confirmate de cercetări mai ample, acestea sugerează că oamenii și-ar putea proteja funcțiile cognitive prin consumul meselor într-un interval relativ restrâns al zilei și prin evitarea alimentației în orele târzii ale serii.
Conform profesoarei Sue Shapses, expertă în nutriție de la Universitatea Rutgers din New Jersey (SUA), scăderea greutății în sine ar putea ajuta la încetinirea declinului cognitiv la vârste avansate. Totuși, există posibilitatea unor „beneficii suplimentare” pentru cei care restrânge mesele într-un interval de opt până la nouă ore pe zi și se abțin de la alimentație cu aproximativ patru ore înainte de culcare.
Demența reprezintă una dintre cele mai semnificative cauze de deces la nivel mondial.
În Regatul Unit, demența este principalul motiv al mortalității, iar la nivel mondial ocupă locul șapte ca cauză de deces, provocând aproape două milioane de decesi în fiecare an.
Scriptul JavaScript inițiază o comandă de afișare a unui banner googletag în elementul cu identificatorul div-gpt-ad-1534428441003-0.
Chiar dacă anumite elemente de risc, inclusiv vârsta și predispoziția genetică, nu pot fi modificate, specialiștii estimează că aproximativ jumătate din cazurile de demență ar putea fi evitate sau amânate prin schimbări ale stilului de viață.
Printre factorii de risc modificabili se găsesc și obezitatea în perioada de vârstă mijlocie, care poate amplifica riscul de dezvoltare a demenței cu aproximativ 30% la persoanele în vârstă.
În ce fel a fost realizat studiul
Într-un studiu clinic de dimensiuni reduse, coordonat de Sue Shapses, au participat 47 femei, cu vârste între 50 și 79 de ani, iar fiecare dintre ele se confrunta cu supraponderalitate sau obezitate.
În cadrul cercetării, femeile implicate au fost îndemânate să scadă aportul caloric zilnic cu aproximativ 500 de calorii pe o perioadă de șase luni.
26 de participante au fost îndrumate să se limiteze la toate mesele într-un interval de 9 ore zilnic. În majoritatea situațiilor, aceasta înseamnă să se alimenteze între 10:00 și 18:00. Celelalte participante și-au împărțit mesele pe o perioadă de aproximativ 12 ore.
Rezultatele: aceeași scădere în greutate, însă capacități cognitive variabile
După perioada de șase luni, fiecare dintre grupurile studiate a înregistrat o scădere de greutate comparabilă, în jur de șapte kilograme, în medie.
În ciuda acestui fapt, testele cognitive au evidențiat diferențe între cele două grupuri.
Participantele care s-au restrâns la o fereastră de alimentație de nouă ore au înregistrat performanțe superioare în testele ce măsura planificarea spațială și abilitatea de a rezolva probleme.
Mai mult, s-au observat semne că participanții au înregistrat un număr mai mic de erori la evaluările de memorie și de învățare. În contrast, la anumite teste ce evaluează abilitatea de multitasking și viteza de reacție, cele două grupuri au obținut performanțe echivalente.
Profesorul Shapses a caracterizat aceste rezultate ca fiind
„modeste”
. Dar el susține că acestea indică faptul că o dietă cu perioade de alimentație limitată ar putea spori capacitatea de a păstra informațiile esențiale pentru activitățile cotidiene și ar putea diminua greșelile asociate cu memoria, atenția și soluționarea problemelor.
În statul Maryland, la conferința Nutrition 2026, reuniunea anuală a Societății Americane de Nutriție, s-au prezentat rezultatele.
De ce ar putea fi crucială clipea în care ne hrănim?
Cercetătorii vor continua să investigheze de ce momentul în care ne hrănim ar putea fi la fel de semnificativ ca și tipul alimentelor consumate.
Conform declarațiilor lor, rezultatele observate s-ar putea explica printr-o interacțiune intricate dintre ritmurile circadiene, metabolismul și procesele inflamatorii ale organismului.
În numeroase națiuni, printre ele Regatul Unit și Statele Unite, este standard ca indivizii să se alimenteze pe parcursul a aproximativ 14 ore zilnice, rămânând astfel zece ore de post în noapte.
Mai multe studii indică faptul că întârzierea alimentației nocturne poate conferi avantaje semnificative pentru bunăstarea fizică.
În ianuarie, o analiză a evidențiat că încheierea ultimei mese înainte de 19:00 a fost legată de notabile îmbunătățiri ale greutății corporale, indicelui de masă corporală (IMC), circumferinței taliei, tensiunii arteriale și a unor markeri ai sănătății metabolice.
Specialiști: Concluziile par încurajatoare, însă trebuie confirmate.
Profesoara Wendy Hall, șefa Departamentului de Științe Nutriționale de la King’s College London, care nu a participat la studiul în cauză, susține că restrângerea perioadei în care se consumă mesele ar putea aduce beneficii și pentru sănătatea creierului.
„Alimentația cu interval
Cu toate acestea, Wendy Hall subliniază că rezultatele trebuie evaluate cu prudență.
Ea a subliniat că cercetarea rămâne preliminară și că analiza versiunii complete a studiului, după evaluarea inter pares, va fi esențială pentru a stabili dacă îmbunătățirile constatate au semnificație clinică reală.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0