În ultimele zile, comunitatea medicală din România rămâne în șoc după ce prof. Vlad Brașoveanu a semnat la Institutul Clinic Fundeni o primă: transplant hepatic de la donator viu, cu fragment recoltat robotic. Până în prezent, procedura se executa laparoscopically sau chiar deschis; însă chirurgul-record, care în această vară a realizat intervenții remarcabile la copii sub un an, continuă să provoace. Peste 1.000 de operații de transplant a fost efectuată de el ca operator principal, dintr-un total de aproape 1.400 realizate în România.
Parțial, cuplul care a realizat donarea și primirea este alcătuit din soț și soție. În vârstă de 50 de ani, bărbatul suferă un cancer de ficat, aparut pe fundalul unei ciroze provocate de virusul hepatitic C. Timpul era limitat, iar intervenția chirurgicală a presupus prelevarea a 70% din ficatul soției, care a fost transplantată în corpul soțului. În scurt timp, amândoi se află într-o stare optimă, recuperându-se așa cum se aștepta. Această situație se datorează, în mare parte, capacității regenerative a ficatului uman.
Procedura robotică a fost efectuată de dr. Iulian Moșteanu, specialist primar în chirurgie generală. Transplantul propriu-zis a fost realizat de profesorul Brașoveanu, lider al unei echipe de doctori remarcabili din centrul de excelență „Dan Setlacec” în Chirurgie Generală și Transplant Hepatic. Artera hepatică a fost anastomozată de microchirurgul Dragos Zamfirescu, folosind tehnici de microchirurgie.
Citește șiUE urmărește cu atenție posibila apariție a ciumei în Rusia: „Suntem mult mai bine pregătiți de eventuale pandemii”
Rata mondială de supraviețuire la cinci ani pentru pacienții cu transplant hepatic se situează în jurul a 75%. În funcție de severitatea bolii înainte de intervenție, acest procent poate fi interpretat ca un rezultat remarcabil. În cazul transplanturilor care au avut succes, o supraveghere cores
Medicamentele imunosupresoare trebuie administrate în permanență în perioada postoperatorie. Regimurile de imunosupresie aplicate la toate transplanturile de organe solide se caracterizează prin asemănări notabile, iar în ultimii ani s-a diversificat gama de agenți disponibili.
Transplantul hepatic este unic prin faptul că riscul de reject cronic scade în timp, până în punctul în care unii beneficiari pot chiar să întrerupă administrarea de imunosupresoare la un moment dat în viață. În anumite cazuri, este posibilă retragerea treptată a medicației antirejecție. Cu toate acestea, utilizarea terapiei imunosupresoare nu exclude o calitate bună a vieții.
„Sistemul robotic le permite chirurgilor să efectueze proceduri cu o precizie mai mare și o invazivitate redusă, ceea ce aduce beneficii semnificative pacienților”, a declarat prof. Brașoveanu pentru Libertatea. Mai mult, el susține că, de câțiva ani, chirurgia robotică a revoluționat capacitatea de a efectua intervenții chirurgicale în domeniul chirurgiei digestive, chirurgia hepatică nefiind o excepție.„Anterior, intervențiile chirurgicale necesitau incizii semnificative, dar, grație chirurgiei robotizate, putem efectua intervenții prin incizii mici. Acest lucru nu numai că facilitează o intervenție chirurgicală precisă și eficientă, dar îmbunătățește și siguranța pacientului, accelerând în același timp procesul de recuperare postoperatorie”.
În cazul chirurgiei hepatice robotizate cu robotul Da Vinci, profesorul apreciază „îmbunătățirea remarcabilă” înregistrată, de exemplu, în vizualizarea structurilor, datorită zoomului micrometric al robotului, care depășește chiar și chirurgia laparoscopică și cea deschisă. „Acest lucru ne permite să delimităm și să identificăm mai bine leziunile tumorale, ceea ce este crucial pentru o extirpare completă. În plus, cele patru brațe robotizate facilitează manevre tehnice care nu ar fi posibile cu abordarea clasică”, adaugă el.
Vlad Brașoveanu remarcă, în general, „eficiența și siguranța” chirurgiei hepatice robotizate, întrucât se trece de la incizii de 15-20 de centimetri la incizii mici de 8 milimetri. „Astfel se reduc semnificativ – explică dânsul – complicațiile asociate, precum infecțiile, eventualele dureri și herniile. Experiența noastră ne-a demonstrat că chirurgia robotică oferă beneficii substanțiale în ceea ce privește eficiența, siguranța și recuperarea pacientului”.
Datorită utilizării acestui sistem robotic, durata spitalizării în chirurgia hepato-bilio-pancreatică s-a redus de la 7-10 zile la 3-5 zile, „un aspect foarte important pentru tratamentul pacienților cu tumoră primară de colon”, principala tumoră care produce metastaze hepatice. „Chirurgia robotică ne va permite ca pacientul să se recupereze mai repede, să părăsească spitalul mai devreme și, prin urmare, ca a doua intervenție chirurgicală, prin care se va extirpa tumora primară, să poată fi realizată într-un moment mai oportun”, apreciază doctorul.
„În plus, datorită vizualizării mai bune a leziunilor, robotul nu doar acționează ca un instrument de asistență, ci permite și explorarea unor noi orizonturi în chirurgia robotică, precum dezvoltarea de tehnologii pentru o secționare hepatică mai precisă”, continuă el. „Viteza cu care avansează tehnologia robotică în chirurgie este pur și simplu impresionantă. În fiecare an asistăm la progrese semnificative care nu numai că îmbunătățesc precizia și eficiența procedurilor, ci deschid și noi posibilități în domeniul medical”.
Acesta este grupul de specialiști care a efectuat operația inaugurală cu succes.
Echipa de transplant: prof. dr. Vlad Brașoveanu, dr. Ionuț Barbu, dr. Gabriel Popescu, dr. Adriana Niță și dr. Cezar Manea.
Recoltarea robotică: Participanții la recoltarea robotică au fost dr.
Chirurgia minimă a arterei hepatice: dr. Dragoș Zamfirescu.
ATI, condus de prof. dr. Dana Tomescu, a reunit dr. Marian Tudoroiu, dr. Alexandru Dinca, dr. Andra Stanciu, dr. Thomas Iankevici, dr. Roxana Cotoi și dr. Ionuț Gavrilă.
Evaluare și gastroenterologie: dr. Gabriela Șmira.
COMENTARII / 0