Cititul regulat dă adolescenților un avantaj cognitiv superior educației școlare

La nouă ani, un copil care dezvoltă obiceiul de a citi din plăcere va avea, la intrarea în adolescență, o configurație cerebrală distinctă în comparație cu un similar care nu și-a însușit niciodată această practică.

Studiile au arătat o legătură între obișnuința de a citi pentru plăcere de la o vârstă fragedă și creșterea capacităților cerebrale, informează DailyGalaxy.

Potrivit cercetătorilor

Citește șiVideo Însoțitor în sala de nașteri. Ce spun viitoarele mame, dar și medicii despre proiectul de lege discutat, zilele acestea, în Parlament

, această corelație se reflectă în dimensiuni mai mari ale creierului, în special în zonele și volumele corticale totale.

Zonele cerebrale responsabile de procesarea limbajului, de focalizarea atenției și de coordonarea informațiilor senzoriale, printre care cortexul temporal, cel frontal și insular, au prezentat modificări. Aceste regiuni au mai fost anterior corelate cu o stare de sănătate mentală superioară și cu o capacitate de reglare a comportamentului mai bună.

Un timp de citit de 12 ore pe săptămână a reprezentat punctul optim pentru dezvoltarea capacităților cognitive. Cercetările au arătat că această durată este ideală pentru obținerea unor avantaje cognitive semnificative. Nu a fost identificat niciun beneficiu suplimentar semnificativ pentru cititul în afara acestei durate.

Rezultatele cercetării, publicate în Psychological Medicine, scot în evidență un anumit nivel. Pe măsură ce timpul alocat citirii în fiecare săptămână se mărește, scorurile cognitive se îmbunătățesc, după care se stabilizeză la aproximativ 12 ore de lectură pe săptămână.

În urma unui anumit punct, performanțele au înregistrat o scădere graduală. 12 ore pe săptămână de lectură ar putea duce la un echilibru dificil, deoarece copiii care citesc atât de mult probabil că își reduc timpul alocat activităților fizice organizate și interacțiunilor sociale directe, care sunt și ele esențiale pentru dezvoltarea capacităților cognitive.

Rezultatele au rămas stabile chiar și după ajustarea pentru factori precum vârsta, sexul, faza de dezvoltare fizică, indicele de masă corporală, originea etnică și rasială, nivelul de instruire al părinților și veniturile gospodăriei.

Similitudini între observațiile cadrelor didactice și ale părinților au scos în evidență o scădere a simptomelor de deficit de atenție la copii.

În urma analizei datelor de cohortă, a devenit evident un tipar distinct. Adolescenții care se bucurau de citit își petreceau considerabil mai puțin timp în fața ecranelor, indiferent dacă era zi de școală sau weekend, și înregistrau o durată de somn mai mare.

De fapt, nici un alt factor nu poate anihila în întregime avantajul lexical dobândit de cei care citesc în mod regulat. Acest fenomen a fost observat și analizat în cadrul cercetărilor recente.

Statisticile din Marea Britanie oferă o imagine clară a modului în care acest avantaj intelectual se reflectă în viața de zi cu zi a oamenilor, prin intermediul limbajului folosit în mod curent.

În cadrul studiului „Millennium Cohort Study”, care a monitorizat participanții de la naștere, adică din anul 2000, cercetătorii au apreciat lexicul a aproape 11.000 de tineri de 14 ani prin intermediul unui test de asociere a termenilor.

În fiecare zi, lectura de plăcere are un impact semnificativ asupra capacităților lingvistice ale adolescenților, aceștia reușind să recunoască 26% mai multe cuvinte decât cei care nu au această obișnuință în timpul liber. Rezultatele sunt clare pentru cei care citesc în mod regulat.

În cadrul unui studiu, s-a observat că adolescenții care au avut acces la un număr mare de cărți în locuințele lor au înregistrat rezultate cu 42% mai bune în comparație cu cei care au crescut în case cu o selecție limitată de cărți.

Luând în considerare factori precum nivelul de educație al părinților și profesia acestora, precum și rezultatele evaluărilor cognitive efectuate la vârsta de cinci ani, s-a observat că acei copii care au citit zilnic au înregistrat un scor superior cu 12%.

Citirea de romane și eseuri împlică procese cognitive intense. Activitatea mentală solicitantă este caracteristică lecturii acestor tipuri de texte.

Performanța intelectuală a tinerilor este puternic influențată de conținutul lecturilor lor. Romanele, eseurile și textele argumentative care cer o bună înțelegere și analiză aprofundată sunt cele care oferă cele mai mari avantaje cognitive.

Procesele cognitive implicate în lectură implică crearea de conexiuni semantice între simboluri, urmărirea unor fire narative sau a unor relații logice complexe pe durata unor pasaje lungi, precum și păstrarea mai multor concepte în memorie în același timp.

Potrivit rezultatelor obținute de la diverse evaluări și metode de apreciere, adolescenții care au dezvoltat obiceiul de a citi din plăcere încă de la o vârstă fragedă au înregistrat scoruri reduse la un instrument de evaluare a comportamentului juvenil, semnalând o incidență scăzută a simptomelor asociate stresului, depresiei și tulburărilor de concentrare.

Nu se specifică detalii suplimentare

și nici evaluatori anume nu sunt menționați.