Consumul crescut de proteine nu garantează neapărat un plus de beneficii pentru sănătate, în special pentru cei care duc un stil de viață sedentar. O cercetare extinsă indică faptul că un nivel moderat de aport poate fi adecvat pentru majoritatea adulților.
În prezent, rafturile magazinelor abundă în produse bogate în proteine – de la cunoscutele batoane și shake-uri proteice până la cereale, cafea și chiar și apă proteică. Ultima este o categorie relativ nouă de băuturi cu proteine, apărută ca alternativă mai ușoară la shake-uri. O întreagă ramură a industriei alimentare s-a dezvoltat în jurul ideii că un aport crescut de proteine susține dezvoltarea masei musculare, dar și controlul greutății și ajută la menținerea sănătății odată cu înaintarea în vârstă.
O echipă de experți din Statele Unite s-a întrebat, de fapt, câtă cantitate de proteine este necesară pentru noi și dacă alimentele îmbogățite cu proteine oferă avantaje concrete persoanelor care deja consumă o dietă echilibrată.
Citește șiAlexandru Rogobete, după vizita în spitalele din Cluj: „Plec cu probleme concrete de rezolvat”. Ce investiții sunt necesare
Concluzia unui review amplu al literaturii științifice, care a reunit rezultatele a peste 350 de studii, contrazice percepția generală privind nevoia unui consum crescut de proteine. De fapt, specialiștii spun că mai puține proteine în alimentație ar putea contribui la o îmbătrânire mai lentă. Ele nu trebuie să lipsească din alimentație, însă doar un aport moderat îmbunătățește metabolismul, reduce inflamația și încetinește deteriorarea celulară, se arată în noua analiză, publicată în revista de specialitate Cell Press Blue.
Impactul mișcării asupra echilibrului proteinelor
În mod concret, cercetătorii au investigat modul în care diminuarea proteinelor ar putea afecta senectatea și au constatat că un aport ridicat de proteine poate produce efecte negative asupra sănătății la persoanele sedentare.
„Este evident că proteinele aduc beneficii în ceea ce privește creșterea musculară și răspunsul la efort în cazul persoanelor active. Însă, dat fiind faptul că majoritatea oamenilor sunt relativ sedentari, este mai probabil ca mulți dintre aceștia să consume mai multe proteine decât au, de fapt, nevoie, ceea ce are consecințe negative asupra sănătății, în timp”, a explicat Dudley Lamming, autorul corespondent al studiului, de la Universitatea din Wisconsin-Madison, citat de ScienceDaily.
Beneficii mai mari cu mai puține proteine?
Expertii susțin că limitarea proteinelor ar putea constitui o opțiune în locul restricției calorice. Se știe că diminuarea caloriilor ingerate poate reduce probabilitatea dezvoltării unor afecțiuni asociate cu înaintarea în vârstă, printre care se numără și cancerul. Cu toate acestea, adoptarea unei diete hipocalorice se dovedește complicată pentru numeroși indivizi și ar putea să nu fie sustenabilă pe termen lung.
cercetătorii susțin că o dietă cu conținut redus de proteine ar fi mai simplă de respectat. În rândul studiilor examinate, se constată că muștele și rozătoarele au avut o speranță de viață mai lungă atunci când ingerau proteine în cantități reduse, chiar dacă aportul caloric total rămânea constant. Mai târziu, experimentele clinice pe subiecți umani
În mod concret, persoanele implicate în experimente ce au diminuat aportul proteic nu doar că au observat scăderea masei corporale și a procentului de grăsime, ci și au raportat îmbunătățiri ale unor parametri de sănătate, printre care glicemia în stare de jeun (pe nemâncate), în ciuda faptului că caloriile zilnice totale au fost mai ridicate.
Americanii au inversat piramida alimentară.
Pe de altă parte, alte studii arată că un aport ridicat de proteine poate sprijini scăderea în greutate și poate susține persoanele în vârstă, ajutându-le să păstreze masa musculară. Aceste constatări au motivat cetățenii americani să reexamineze recomandările nut
În ianuarie 2026, SUA au introdus un ghid în care autoritățile naționale recomandă un aport zilnic de 1,2-1,6 grame de proteine pe kilogram de greutate corporală, în contrast cu valoarea de referință anterioară de 0,8 gram pe kilogram de corp.
Ghidul american, care înlocuiește vechea piramidă alimentară, pune accentul în mod special pe proteinele de origine animală: carne roșie și albă, pește sau ouă, dar nu elimină necesitatea alimentelor vegetale: fasole, mazăre, linte, nuci, semințe și soia. Această nouă direcție, mult mai propusă spre un aport proteic ridicat decât sugestiile anterioare, a stârnit numeroase dezbateri în rândul profesioniștilor din domeniul medical și nutrițional.
În ce mod proteinele influențează procesul de îmbătrânire
În timp ce autoritățile recomandă americanii, fără excepție de vârstă, să consume proteine mai mult ca oricând, cercetătorii au investigat ce se întâmplă în organism când aportul proteic scade în loc de a crește.
Observațiile arată că un factor esențial este FGF21, hormon al cărui nivel se ridică când cantitatea de proteine ingerată scade. Acest hormon poate stimula consumul de energie, poate optimiza reglarea glicemiei și poate diminua inflamația.
Cine, în realitate, are nevoie de un aport mai mare de proteine
Cercetările indică faptul că un aport excesiv al aminoacizilor metionină, izoleucină și valină poate declanșa căi biologice ce favorizează creșterea. Activarea continuă a acestor trasee a fost legată de un risc crescut de obezitate, inflamație și alte procese asociate îmbătrânirii.
„Anumite grupuri au, în mod clar, nevoie de mai multe proteine, de exemplu, femeile însărcinate. Și unele persoane vârstnice pot avea necesități nutriționale sporite. Totuși, pentru mulți adulți sedentari, alimentele îmbogățite cu proteine s-ar putea să nu ofere beneficiile pentru sănătate la care aceștia se așteaptă”, susține Dudley Lamming, autorul corespondent al studiului.
Specialistului a menționat că exercițiile fizice periodice ar putea asigura protecție, canalizând proteinele spre creșterea și conservarea unei musculaturi robuste și sănătoase.
Rezultatele studiilor nu susțin ideea că proteinele ar trebui evitate; în schimb, recomandarea de a consuma cât mai mult, fără a ține cont de stilul de viață, trebuie revizuită. Pentru persoanele active, necesarul poate fi mai ridicat, în timp ce pentru adulții inactivi, un aport crescut poate aduce mai multă dăunare decât beneficii.
COMENTARII / 0