var ad = document.createElement(‘div’);
În fragmentul de cod, proprietatea id a obiectului ad este atribuită cu valoarea
‘AdSense’
Citește șiAlexandru Rogobete, după vizita în spitalele din Cluj: „Plec cu probleme concrete de rezolvat”. Ce investiții sunt necesare
.
În linia de cod, proprietatea className a obiectului ad este setată la ‘AdSense’.
ad.style.display = ‘block’;
În JavaScript, proprietatea ad.style.position este setată la ‘absolute’.
ad.style.top = ‘-1px’;
Scriptul JavaScript modifică proprietatea de înălțime a elementului ad la 1px: ad.style.height = '1px';
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3918021″,”url”:”https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/copiii-care-au-consumat-putin-zahar-in-primii-ani-de-viata-au-ajuns-adulti-mai-sanatosi-riscul-unor-forme-de-cancer-redus-cu-69-3918021″,”fullCatPath”:”/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa”}
Copiii care au fost supuși restricțiilor privind ingerarea de zahăr în primele 1.000 de zile de viață, de la concepție până la doi ani, au înregistrat, la maturitate, un risc mult mai redus de a dezvolta diverse tipuri de cancer, conform unui studiu public
În ianuarie 1940, Regatul Unit, în fața posibilității unor penurii alimentare majore cauzate de atacurile germane asupra navelor de import, a pus în aplicare o raționalizare severă a proviziilor. Între alimentele disponibile în cantități restrânse se afla și zahărul.
Impactul acestei măsuri asupra copiilor născuți în perioada de raționalizare pare să fi persistat mult după finalizarea celui de-Al Doilea Război Mondial, afectând sănătatea unei întregi generații.
Un experiment spontan, rezultat al încheierii raționalizării.
Specialiști în economie a sănătății, Chen Zhu de la Universitatea Agricolă din China și Weilong Zhang de la Universitatea Cambridge, au examinat datele medicale ale 64,761 de indivizi născuți în Regatul Unit în intervalul 1951–1956, informațiile provenind din studiul UK Biobank.
Raționalizarea zahărului s-a încheiat brusc în septembrie 1953, iar consumul mediu s-a dublat rapid după ridicarea restricțiilor. Cercetătorii au putut astfel să compare starea de sănătate la maturitate a copiilor care și-au petrecut primele 1.000 de zile de viață – perioada cuprinsă între concepție și vârsta de doi ani – sub regimul raționalizării cu cea a copiilor născuți imediat după eliminarea limitelor.
În plus, cercetătorii au analizat grupurile de indivizi care au suferit restricții pentru perioade mai lungi, comparându-le cu cei născuți la scurt timp înainte de anularea raționalizării.
Investigații anterioare, realizate în același cadru istoric, au demonstrat că indivizii supuși restricțiilor de zahăr în primele etape ale vieții au un risc redus de apariție a bolilor cronice și a Alzheimerului și se bucură de o sănătate cardiovasculară îmbunătățită.
Probabilitatea de cancer hepatic a scăzut cu 69%.
În cadrul noului studiu, cercetătorii s-au axat pe riscul de cancer și au descoperit diferențe semnificative între cele două grupuri.
În comparație cu indivizii care nu au fost supuși raționalizării, cei ale căror aport de zahăr a fost restrâns în primele 1.000 de zile de viață au înregistrat, la maturitate, un risc de cancer hepatic redus cu 69%.
În urma analizei, cercetătorii au constatat că incidența cancerului de prostată a scăzut cu 52%, cea de cancer pulmonar cu 41%, cea de cancer rectal cu 40% și cea de cancer de sân cu 36%.
Indivizii supuși restricțiilor prezentau, de asemenea, telomeri mai extinzi. Telomerii reprezintă structuri situate la extremitățile cromozomilor, care asigură protecția materialului genetic și sunt legate de durabilitatea vieții. Con
Preferințele alimentare dezvoltate în primele etape au rămas neschimbate de-a lungul decadelor.
Studiul arată și că expunerea precoce la o dietă cu conținut redus de zahăr ar fi afectat obiceiurile alimentare pe termen lung.
„Persoanele din generațiile supuse raționalizării consumă mai puțin zahăr, mănâncă porții mai mici și au o alimentație mai sănătoasă și mai diversificată la cinci decenii după încheierea politicii”, au scris cercetătorii.
Autorii nu pot stabili cu certitudine motivul pentru care aceste obiceiuri au rămas, însă sugerează două posibile explicații. Prima este de biologică: alimentația în primele etape ale vieții ar putea afecta evoluția metabolismului, a organelor și a sistemului imunitar. A doua este de comportamentală: expunerea precoce la dulceață ar putea modela preferințele alimentare pe termen lung.
Studiul este de tip observațional, ceea ce înseamnă că nu poate dovedi cu certitudine o relație cauzală directă. Cercetătorii afirmă însă că întreruperea bruscă a procesului de raționalizare, care a segregat participanții în două grupuri distincte, a generat condiții similare unui experiment și furnizează indicii despre o posibilă conexiune cauzală între aportul de zahăr în primii ani de viață și riscul de cancer la maturitate.
În perioada conflictului, o generație de copii a trebuit să consume cantități de zahăr similare cu cele recomandate astăzi de Organizația Mondială a Sănătății. La maturitate, aceștia s-au dovedit, în medie, mai sănătoși decât cei care nu au suferit astfel de restricții.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0