Copiii și adolescenții din Statele Unite sunt expuși anual la aproape 4.000 de mesaje publicitare despre alimente și băuturi pe platformele digitale, iar aproximativ 92% dintre produsele alimentare analizate nu îndeplinesc criteriile nutriționale pentru o alimentație sănătoasă.
Rezultatele acestui nou studiu, efectuat de cercetători de la Universitatea Illinois din Chicago, au fost publicate pe 9 noiembrie 2026 în jurnalul științific JAMA Pediatrics. Conform Medical Express, TikTok și YouTube reprezintă principalele canale prin care publicitatea ajunge la tineri.
Prezentare și comunicări de publicitate
Citește șiRomânii găsesc pe CNAS servicii medicale nepreluate: 25 județe
Cercetarea a investigat modul în care copii și adolescenți sunt expuși la mesaje publicitare privind alimentele în mediul online, acoperind rețelele sociale, jocurile mobile și paginile web pe care le vizitează.
Coordonarea studiului a fost asigurată de Lisa Powell, directoarea programului de cercetare în politicilor alimentare la Universitatea Illinois din Chicago.
În scopul de a identifica tipurile de reclame la care tinerii sunt expuși în activitățile lor cotidiene, cercetătorii au captat ecranele telefoanelor și tabletelor utilizate de 1.011 copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 8-17 ani.
Toți participanții au fost supravegheați pentru o perioadă de 30 de minute, în timp ce utilizau dispozitivul în scopuri de divertisment.
Bazându‑se pe aceste observații și pe timpul zilnic petrecut în fața ecranelor, experții au calculat cantitatea de mesaje publicitare la care tinerii sunt expuși pe parcursul unui an.
În decursul unui an, adolescenții pot fi expuși la peste 10.000 de mesaje publicitare despre alimente.
Conform rezultatelor, gradul de expunere se mărește semnificativ pe măsură ce înaintăm în vârstă.
În grupa de vârstă 8–12 ani, cercetătorii au calculat că copiii sunt expuși, în medie, la 1.427 de mesaje publicitare despre alimente și băuturi pe parcursul unui an.
În segmentul de vârstă 13–17 ani, se estimează că aceștia primesc aproximativ 10.107 mesaje pe an.
În cadrul întregului grup examinat, valoarea intermediară a înregistrat 3.883 de expuneri pe an.
Cercetarea a constatat și diferențe în funcție de gen și de gradul de instruire al părinților.
Fetele au înregistrat o expunere mai mare în comparație cu băieții, iar copiii a căror părinți sau tutori nu au finalizat studii universitare au fost supuși unui număr mai mare de mesaje publicitare decât cei din familii în care părinții dețineau studii superioare.
Conform răspunsurilor, participanții își alocă, în medie, aproximativ 3,7 ore zilnic pe telefoane sau tablete, pentru activități ce nu se referă la școală.
TikTok și YouTube reprezintă canalele principale prin care publicitatea este transmisă către tineri.
Un rezultat semnificativ obținut din cercetare indică faptul că majoritatea mesajelor de publicitate alimentară nu mai ajung la copii prin metodele publicitare clasice, ci prin intermediul platformelor digitale.
În studiile realizate, aproape 83% din expunerile la publicitate alimentară au fost identificate pe platformele de social media.
Din totalul expunerilor analizate, 30,4% provin de la TikTok, iar 22,6% provin de la YouTube. Împreună, aceste două platforme au adunat peste jumătate din mesajele de promovare detectate.
14% din totalul expunerilor provin din jocurile mobile, în timp ce 3,5% sunt generate de navigarea pe internet și de alte platforme.
Spre deosebire de publicitatea tradițională, anunțurile comerciale din mediul online pot fi încorporate în clipuri video, postări, jocuri sau materiale distribuite de influenceri.
Prin urmare, diferențierea publicității pentru alimente de conținutul obișnuit vizionat de copii devine mai dificilă.
Fast-food-ul, gustările dulci și licoanele prevalentează în publicitatea la care copiii sunt expuși.
Echipa de cercetare a examinat peste 7.000 de alimente și băuturi detectate în materialele publicitare.
Cele categorii cele mai frecvente au fost:
- Produsele din categoria fast-food constituie 28,8% din total.
- Produsele dulci reprezintă
Alimentele comercializate în afara localurilor de servire, cum ar fi gustările și produsele achiziționate din magazine, 91,6% nu se conformează normelor nutriționale stabilite de Organizația Panamericană a Sănătății.
Aceste norme analizează proprietățile nutriționale ale produselor alimentare, cuprinzând nivelurile de zahăr, sare și grăsimi.
Potrivit cercetătorilor, expunerea constantă la publicitatea unor produse încărcate cu zahăruri libere, sodiu și grăsimi saturate constituie un motiv de îngrijorare pentru sănătatea copiilor.
Modurile de alimentație adoptate în copilărie și adolescență pot avea repercusiuni asupra sănătății pe termen lung, inclusiv creșterea probabilității de obezitate, apariția diabetului de tip 2 și dezvoltarea bolilor cardiovasculare.
Studiul a evaluat exclusiv nivelul de expunere la marketing, fără a examina efectele directe ale acestor reclame asupra alimentației sau sănătății participanților.
În practică, aproximativ 50% din mesajele de promovare nu sunt reclame plătite.
Un alt rezultat semnificativ se referă la felul în care produsele alimentare sunt promovate în mediul digital.
Din totalul expunerilor examinate, 52,4% s-a obținut din reclame plătite, fie direct de la companii, fie prin intermediul unor terți sponsorizate.
În schimb, aproximativ 44% provin din conținut care nu constituie publicitate plătită direct, cum ar fi postările utilizatorilor, materialele circulante pe rețelele sociale sau conținutul apreciat și redirecționat.
Această condiție îngreunează supravegherea publicității alimentare orientate către minori.
Lisa Powell a subliniat că, pe canalul de televiziune, recunoașterea și controlul reclamelor plătite se realizează cu ușurință. În contrast, în spațiul online, publicitatea produselor se îmbină cu diverse tipuri de conținut, ceea ce complică gestionarea lor.
Cercetătorii au observat că aproape jumătate din produsele alimentare promovate provin de la firme care au participat la un program voluntar al industriei alimentare americane, conceput pentru a restrânge publicitatea adresată copiilor.
Autorii susțin că rezultatele generează semne de întrebare privind eficiența autoreglementării industriei.
Cercetătorii solicită măsuri mai eficiente pentru a proteja copiii
Potrivit autorilor, studiul prezintă una dintre cele mai largi perspective asupra expunerii copiilor la publicitatea alimentară online, fundamentată pe monitorizarea în timp real a activității pe dispozitivele mobile.
Totuși, există și restricții.
Studiul s-a concentrat exclusiv pe telefoanelor și tabletelor, fără a lua în calcul expunerea prin televizoare sau alte aparate.
Mai mult, în perioada de urmărire, participanții nu au avut posibilitatea de a accesa aplicațiile de mesagerie, fapt care ar fi putut afecta durata petrecută pe rețelele sociale și în jocuri.
Cercetătorii nu exclud ideea ca certa parte dintre participanți să-și schimbe comportamentul online, pentru că erau conștienți că activitatea lor era înregistrată.
În ciuda acestor condiții, autorii susțin că datele arată extinderea campaniilor de publicitate pentru alimente nesănătoase adresate copiilor și adolescenților.
Concluzia cercetării subliniază că pentru a proteja minorii în spațiul digital, este esențială o examinare mai atentă a publicității alimentare, incluzând și promovarea care apare în postările obișnuite și în conținutul distribuit de utilizatori, nu doar în reclame plătite.
Studiul a fost efectuat în Statele Unite, iar consecința este că valorile estimate nu pot fi automat extrapolate la copiii și adolescenții din România.
COMENTARII / 0