Creierul adult se maturizează până după 30 de ani, spune noul studiu

Dacă ai fost convins că la 25 de ani creierul ar fi atins maturitatea completă și că toate funcțiile ar fi stabilizate, cercetătorii îți aduc o informație surprinzătoare. Un nou studiu efectuat de Universitatea Cambridge indică faptul că sistemul nervos uman continuă să evolueze într-o fază tipică adolescenței până la aproximativ 32 de ani. Și modificările nu se încetinesc la acel punct, subliniază Vogue.

De mult timp, circula ideea că la 25 de ani, în cele din urmă, devenim adulți în sensul real al termenului. Această schimbare nu se limitează doar la aspectul legal, ci și la nivel biologic, pentru că se consideră că la această vârstă creierul nostru atinge maturitatea.

cortexul prefrontal este zona cerebrală care, printre alte atribuții, se ocupă de stabilirea deciziilor și de gestionarea impulsurilor.

Citește șiGreșeala comună a proprietarilor de pisici: regula N+1 explicată

Concepția că această regiune nu se maturizează complet până la 25 de ani s-a răspândit în mod intens, în special pe platformele de socializare, unde a servit ca argument pentru aproape orice alegere neînțeleaptă făcută la începutul adultului.

Totuși, realitatea nu este la fel de simplă.

În realitate, ideea conform căreia creierul ajunge la maturitate completă la 25 de ani se dovedește a fi un mit, repetat atât de frecvent încât a fost acceptat ca fiind un adevăr științific.

Probabil, confuzia provine dintr-un studiu mai vechi în care cercetătorii au analizat imagini cerebrale ale indivizilor cu vârste de până la 25 de ani. Aceasta nu înseamnă, totuși, că dezvoltarea neuronală se oprește automat la acea vârstă.

Un nou studiu indică în prezent că procesul este considerabil mai complicat și că anumite dintre cele mai semnificative transformări cerebrale se desfășoară chiar după ce se atinge vârsta de 30 de ani.

Până la 32 de ani, creierul se află în continuare într-o fază de dezvoltare tipică adolescenței.

Echipa de cercetare din cadrul Universitatea Cambridge a examinat imagini cerebrale obținute de la în jur de 4.000 de subiecți, cu vârste variind de la naștere până la 90 de ani.

În revista științifică Nature Communications, cercetarea a raportat că creierul evoluează prin cinci faze structurale semnificative pe parcursul vieții.

Patru puncte cheie delimită aceste etape, iar în fiecare dintre ele conexiunile neuronale suferă reorganizări semnificative.

Conform cercetătorilor, faza inițială, care corespunde copilăriei, începe la naștere și se extinde până la nouă ani.

După această fază, creierul trece într-o perioadă pe care cercetătorii o numesc „adolescentină”, marcată de schimbări semnificative în modul de organizare a legăturilor neuronale.

Surpriza constă în faptul că această fază nu se oprește la vârstele de 18, 21 sau 25 de ani, ci, în medie, se prelungeste până la aproximativ 32 de ani.

În esență, conform arhitecturii cerebrale examinate în cercetare, neuronii continuă să manifeste trăsături ale acestei faze de creștere mult mai mult timp decât se credea anterior.

30 de ani nu indică faptul că o persoană rămâne adolescentă din punct de vedere psihologic sau social; în schimb, se constată că anumite mecanisme de reorganizare cerebrală persistă până la începutul celui de-al patrulea deceniu de viață.

Creierul uman trece prin cinci etape distincte.

Studiul indică faptul că evoluția creierului nu se desfășoară într-un mod secvențial, ci se definește prin faze separate, fiecare având trăsături proprii.

cinci faze esențiale au fost descoperite de cercetători:

1. Copilăria, de la naștere până la aproximativ 9 ani. Este perioada în care creierul trece prin transformări importante și își reorganizează conexiunile pe măsură ce copilul crește și învață.
2. Etapa adolescentină, între aproximativ 9 și 32 de ani. În această perioadă continuă schimbările majore ale arhitecturii neuronale, până la atingerea unui nou punct de tranziție.
3. Etapa adultă, între aproximativ 32 și 66 de ani. Organizarea conexiunilor cerebrale devine relativ mai stabilă. Aceasta este și cea mai lungă etapă identificată de cercetători, întinzându-se pe mai bine de trei decenii.
4. Îmbătrânirea timpurie, între aproximativ 66 și 83 de ani. Încep să apară noi modificări ale arhitecturii cerebrale, asociate procesului de îmbătrânire.
5. Îmbătrânirea târzie, după aproximativ 83 de ani. Creierul intră într-o altă etapă distinctă de reorganizare structurală.

Aceste vârste constituie repere statistice stabilite în cadrul populației studiate, și nu praguri fixe pe care fiecare individ le atinge în aceeași zi sau în același an.

Fred Lewsey, de la Universitatea Cambridge, precizează că începerea celui de-al patrulea deceniu a vieții semnalizează o schimbare majoră.

„La începutul vârstei de 30 de ani, conexiunile neuronale ale creierului trec într-un mod de organizare specific maturității”, arată acesta.

adultă reprezintă cea mai extinsă dintre cele cinci faze recunoscute și se prelungeste pentru peste 30 de ani.

Ce relevanță are această descoperire?

Studiul este considerat semnificativ pentru că oferă o înțelegere extinsă a modului în care structura creierului evoluează pe tot parcursul vieții.

Alexa Mousley, cercetătoare la Gates Cambridge și coordonatoarea studiului, afirmă că examinarea constituie un element cheie în înțelegerea dezvoltării cerebrale.

„Acesta este primul studiu care identifică etapele majore ale organizării conexiunilor cerebrale de-a lungul vieții umane”, a declarat aceasta.

Conform cercetătoarei, concluziile pot sprijini experții științifici să cunoască mai profund funcțiile și punctele slabe ale creierului în diverse etape de viață.

Aceste faze oferă un cadru esențial pentru a descoperi când creierul nostru poate fi mai eficient sau mai susceptibil în diferite etape ale existenței.

Această constatare poate aduce o perspectivă mai rafinată asupra dezvoltării umane, arătând că maturizarea cerebrală nu se încheie brusc la o anumită vârstă.

„Cum se transformă funcțiile cerebrale după 32 de ani?”

Dacă te apropii de 30 de ani și sperai că, odată cu împlinirea vârstei de 32 de ani, vei deveni brusc mai înțelept, mai organizat și mai bun la luarea deciziilor, lucrurile nu funcționează chiar așa.

Studiul nu indică faptul că inteligența crește în mod remarcabil la această vârstă și nu elimină complet problemele legate de impulsivitate sau de luarea deciziilor.

Mai degrabă, Cercetătorii au constatat că structura creierului intră într-o fază de stabilitate relativă.

Procesul se desfășoară pe parcursul a aproximativ trei decenii, până la vârsta de 66 de ani, când se deschide o nouă fază de reorganizare.

Conform autorilor, această fază de echilibru structural se aliniază cu concluziile altor studii ce au evidențiat o stabilizare moderată a unor componente ale inteligenței și ale personalității în etapa adultă.

Aceasta nu înseamnă că, odată ce trecem 32 de ani, nu mai putem să învățăm, să evoluăm sau să schimbăm modul în care gândim.

Pe tot parcursul existenței, creierul își menține abilitatea de adaptare, însă structurile generale ale conexiunilor neuronale se consolidează.

În anumite moduri, această descoperire ar putea clarifica de ce, pe măsură ce înaintăm în vârstă, unele obiceiuri și convingeri devin mai greu de schimbat.

În mare parte, niciun studiu nu va reuși să clarifice complet motivele pentru care este atât de greu să convingi părinții să-și schimbe opinia după ce au luat deja o decizie.

Deci, atingem statutul de adult doar la vârsta de 32 ani?

Nu exact. Cel puțin, nu în înțelesul convențional al termenului.

Maturitatea nu se bazează exclusiv pe structura creierului; ea este modelată și de experiențele individuale, de mediul în care ne aflăm, de responsabilită

Chiar înainte de a atinge vârsta de 32 ani, un individ poate manifesta maturitate și responsabilitate, iar împlinirea acestei etape nu asigură în mod automat că persoana va face mereu alegeri optime.

Studiul indică faptul că maturizarea creierului durează mult mai mult și implică un proces mult mai complicat decât se credea.

În timp ce până în prezent se credea că 25 de ani constituie un prag pentru maturizarea creierului, cercetările recente indică faptul că schimbările structurale semnificative continuă chiar și după această limită.

În cazul în care ai 28 sau 30 de ani și încă simți că totul nu e pus la punct, ar fi înțelept să nu te grăbești să tragi concluzii despre cât de adult ești.

În cele din urmă, chiar și creierul nu respectă un program atât de rigid cum ne-am fi așteptat.

© G4Media.ro.