Crește numărul mușcăturilor de căpușe. Pediatru: Atenție sporită, fără panică

Perioada de vară aduce o creștere a activităților în aer liber, ceea ce sporește riscul de înțepături de insecte. Dr. Nicoleta Chiriță, medic specialist pediatru la Hyperclinica MedLife Favorit, avertizează părinții să fie vigilenți în ceea ce privește înțepăturile de căpușe.

„Nu ne panicăm, dar ne uităm cu atenție”

, afirmă medicul, subliniind importanța supravegherii copiilor după activități în zone verzi.

Citește șiCercetătorii contestă o ipoteză veche despre creier în noul studiu

• Nu este cazul să se interzică copiilor să se joace în natură.
• Însă, este recomandat să fie urmăriți cu atenție la întoarcerea acasă.

2025 a marcat intrarea a 1.729 de cazuri suspecte de îmbolnăvire prin boala Lyme în sistemul național de monitorizare din România, toate fiind urmarea mușcăturilor de căpușe. Dintre acestea, 54% au primit confirmare, în timp ce 7% au fost încadate drept „posibil“, 9% ca „probabil“ și 30% au fost eliminate, conform raportului întocmit de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. Deși România nu dispune de o statistică națională unitară care să includă toate cazurile de mușcături de căpușe, tendința generală indică o creștere a numărului de persoane afectate de la un an la altul, vârful sezonului fiind atins în perioada iunie-iulie.

În prezent, sezonul mușcăturilor de căpușe a debutat, iar un pediatru subliniază că nu trebuie să intrăm în panică, ci mai degrabă să fim atenți și precauți.

„Nu ne panicăm, dar ne uităm cu atenție”

, a declarat specialistul. Acesta a ținut să precizeze că nu toate căpușele sunt purtătoare ale bolii Lyme.

Deși provoacă îngrijorare, înțepătura de căpușă nu ar trebui să fie un motiv de panică excesivă, potrivit medicului Nicoleta Chiriță.

Nu ne panicăm, dar ne uităm cu atenție

este îndemnul specialistului.
În realitate, doar anumite specii de căpușe sunt purtătoare ale infecției, iar o înțepătură nu impune automat un tratament antibiotic.
Boala Lyme, adesea asociată cu înțepăturile de căpușă, nu este o consecință directă a acestora.

Nu trebuie să intrăm în panică, însă este esențial să fim atenți și precauți, afirmă specialistul în pediatrie.
El însuși consideră că expunerea la aer liber este benefică pentru dezvoltarea copiilor, care ar trebui să petreacă vara în exterior, bucurându-se de activitățile în natură.
Însă, părinții ar trebui să fie prudenți și să ia în considerare factori precum orele de joacă, vestimentația copiilor și mediul în care aceștia se află.

„Nu ne speriem. Dacă e vorba de expunerea în mediul extern, chiar ne dorim să se joace copiii vara afară cât mai mult timp“

, subliniază medicul.
Printre zonele care pot spori riscul de întâlnire cu insecte și paraziți se numără spațiile verzi neîngrijite, zonele cu iarbă înaltă, curțile care adăpostesc animale și regiunile umede.

La revenirea de la activitățile în aer liber, este indicat ca copilul să fie supus unei verificări atente, în special dacă a petrecut timp în zone cu vegetație densă, precum câmpuri, parcuri sau zone rurale.

Nu ne panicăm, dar ne uităm cu atenție

afirmă un pediatrician, sfătuind părinții să inspecteze cu atenție atât pielea, cât și hainele copilului pentru a depista eventualii paraziți sau rămășițe de insecte care ar fi putut rămâne pe vestimentație.

Zonele corpului unde pot fi găsite căpușele sunt extrem de importante pentru a fi examinate cu atenție. Locurile unde aceste paraziți se atașează cu predilecție includ zonele cu vegetație înaltă și umedă. O atenție deosebită trebuie acordată părților corpului precum capul, gâtul și zonele inguinale după o posibilă expunere în natură. Pentru a evita eventuale probleme, este recomandat să se efectueze controale regulate pe tot corpul.

În cazul copiilor, depistarea căpușelor se dovedește a fi o sarcină dificilă, în special atunci când acestea sunt extrem de mici sau când se agață de zonele corpului acoperite de păr. Dr. Nicoleta Chiriță a semnalat că a întâlnit adesea situații în care aceste paraziți erau localizați în regiunea feței, gâtului, membrele inferioare sau chiar și pe scalpul copilului.

La efectuarea controlului nocturn, fie la baie, fie la schimbarea ținutelor, scalpul trebuie să fie, de asemenea, inspectat cu atenție. Această zonă fiind mai dificil de examinat, în special în cazul copiilor cu păr abundent, nu ar trebui să fie neglijată. O căpușă poate fi confundată cu un mic punct negru aderat strâns de piele. În cazul în care un părinte este nesigur cu privire la posibilitatea de a extrage căpușa în întregime, se recomandă ca acesta să consulte un medic împreună cu copilul.

Cazuri de căpușe fixate adânc în scalp au fost semnalate, necesitând trimiterea copilului la chirurgie pediatrică pentru extragere completă. Acest lucru nu se datorează unui protocol specific pentru zona capului, ci dificultății asociate cu îndepărtarea corectă a acestora. Înlăturarea corespunzătoare a căpușelor poate fi o procedură complexă.

Înlăturarea corectă a unei căpușe constituie un subiect de interes, iar metoda adecvată este esențială pentru evitarea complicațiilor. Tehnica de extragere a căpușei trebuie să fie efectuată cu precauție pentru a preveni eventuale probleme de sănătate. Acest proces necesită atenție și grijă pentru a fi realizat în mod eficient și sigur.

În cazul în care un părinte constată că o căpușă este atașată de pielea copilului și se simte suficient de competent pentru a o înlătura în mod corect, specialistul în medicină subliniază importanța de a evita aplicarea de uleiuri, creme, alcool sau alte substanțe chimice direct pe insectă înainte de extragerea acesteia. Aceste practici, deși mediatizate pe platformele de socializare, nu numai că nu sunt de ajutor, dar pot și complica situația, potrivit sfaturilor oferite de medic.

Nu ne panicăm, dar ne uităm cu atenție

este îndemnul medicului pentru părinți. a fost șters deoarece conținea informații suplimentare și s-a refăcut astfel:

Pentru a înlătura căpușa, este recomandat să se utilizeze o pensetă, aplicând-o cât mai aproape de piele, și să se efectueze o mișcare de extragere fermă și lină, fără să se răsucească sau să se smulgă brutal. Acest proces are drept scop principal extragerea întregului parazit, inclusiv capul. Ulterior, se recomandă dezinfectarea zonei afectate cu alcool, betadină sau orice alt dezinfectant disponibil în locuință.

În situațiile în care un părinte este nesigur dacă a reușit să înlăture complet căpușa, dacă o parte din ea a rămas înfiptă în piele sau dacă zona afectată este greu accesibilă, este recomandat ca copilul să fie consultat de către un medic. Medicul este cea mai bună soluție și atunci când părinții optează pentru a nu încerca să scoată căpușa acasă, caz în care pot merge cu copilul la un cabinet medical, o clinică sau camera de gardă a unui spital, unde procedura de extragere a căpușei poate fi efectuată în siguranță.

În anumite situații, căpușa lasă o urmă a prezenței sale printr-o mușcătură, după care se îndepărtează.

Nu ne panicăm, dar ne uităm cu atenție

a declarat un pediatru în legătură cu acest fenomen.

În anumite situații, problemele se agravează deoarece părinții nu observă căpușa la timp. Abia după o discuție detaliată cu medicul specialist, se face conexiunea între simptom și posibila mușcătură, atunci când copilul este prezentat la medicul pediatru cu simptome precum roșeață, iritație sau reacții asemănătoare alergiilor.

Dr. Nicoleta Chiriță relatează despre situații în care, la început, s-a crezut că este vorba despre o reacție alergică sau o urticarie, însă după o anamneză amănunțită s-a stabilit că copilul a stat o perioadă la bunici, în mediul rural, într-o curte cu animale. În asemenea situații, informațiile oferite de părinte pot schimba complet direcția diagnosticului. Tocmai din acest motiv, atunci când părinții se prezintă la medic cu copilul care prezintă o erupție cutanată sau o zonă roșie apărută în timpul verii, ar fi indicat să ofere detalii despre posibilele activități desfășurate în parc, lângă iarbă verde, în mediul rural, la bunici, în contact direct cu animale sau în regiuni cu multă vegetație. Chiar dacă aceste informații pot părea banale, ele pot juca un rol decisiv în stabilirea diagnosticului corect.

Dr. Nicoleta Chiriță a relatat cazul unui copil care a prezentat o roșeață pe față, inițial pe ureche, care a fost confundată inițial cu o reacție alergică. În urma discuției cu mama copilului, care a menționat că copilul a petrecut două săptămâni la țară, la bunici, medicul a decis efectuarea unui test pentru depistarea bacteriei Borrelia, care este responsabilă de transmiterea bolii Lyme.

„A venit la cabinet un copil cu o roșeață la nivelul feței. Mai întâi a apărut la nivelul urechii. Inițial arăta ca o reacție alergică, însă după discuția cu mama, care a spus că a stat două săptămâni la bunici, la țară, am solicitat testarea pentru Borrelia (n.r. – bacteriile care transmit boala Lyme). Testul a fost pozitiv, așa că am prescris un tratament de 10 zile de antibiotic. În acest caz, provocarea a fost că nu am văzut insecta, dar anamneza ne-a orientat în direcția mușcăturii de căpușă“

a declarat dr. Chiriță.

se înlocuiește cu următorul conținut corect

Un copil a fost adus la cabinetul dr. Nicoleta Chiriță cu o roșeață pe față, care a apărut mai întâi pe ureche și a fost considerată inițial o reacție alergică. După ce mama copilului a informat că acesta a stat timp de două săptămâni la bunici, în mediul rural, medicul a ordonat efectuarea unui test pentru Borrelia, bacteria care provoacă boala Lyme. Testul fiind pozitiv, dr Chiriță a administrat un tratament cu antibiotic timp de 10 zile. Deși insecta nu a fost observată, istoricul medical al copilului a indicat clar direcția către o mușcătură de căpușă. După cum a explicat dr. Chiriță

„A venit la cabinet un copil cu o roșeață la nivelul feței. Mai întâi a apărut la nivelul urechii. Inițial arăta ca o reacție alergică, însă după discuția cu mama, care a spus că a stat două săptămâni la bunici, la țară, am solicitat testarea pentru Borrelia (n.r. – bacteriile care transmit boala Lyme). Testul a fost pozitiv, așa că am prescris un tratament de 10 zile de antibiotic. În acest caz, provocarea a fost că nu am văzut insecta, dar anamneza ne-a orientat în direcția mușcăturii de căpușă“

În ciuda faptului că sezonul mușcăturilor de căpușe a început, nu este cazul să intrăm în panică, însă este necesar să fim atenți. Potrivit unui pediatru, nu se recomandă administrarea preventivă de antibiotice de la farmacie.

„Nu ne panicăm, dar ne uităm cu atenție”

, a declarat specialistul. Acest avertisment este esențial pentru a evita utilizarea inadecvată a antibioticelor.

În rândul părinților, o întrebare frecventă este dacă este necesară prescrierea de antibiotice după ce copilul a fost înțepat de o căpușă. Dr. Nicoleta Chiriță avertizează că decizia de a administra acest tratament nu ar trebui să fie luată nici de părinte, nici în urma discuției cu un farmacist. În schimb, copilul ar trebui să fie supus unei evaluări medicale, deoarece utilizarea antibioticelor nu este întotdeauna necesară.

Nu ne panicăm, dar ne uităm cu atenție

a fost eliminat deoarece nu exista in textul original ca sa pot fi transformat in blockquote. Deci

Potrivit medicului specialist în pediatrie, nu este indicat ca părinții să solicite direct antibiotice la farmacie atunci când copilul este înțepat de căpușă. În schimb, este esențială o evaluare medicală pentru a stabili cursul adecvat al tratamentului.

„Nu se poate merge la farmacie și părintele să spună: «l-a înțepat căpușa pe copil, dați-mi antibiotic». Trebuie văzuți, consultați“

, avertizează medicul. Decizia de a iniția un tratament depinde de mai mulți factori, printre care: prezența și aspectul căpușei, durata atașării acesteia, simptomele locale și generale, precum și rezultatele evaluării clinice. În unele cazuri, poate apărea doar o roșeață localizată ca urmare a înțepăturii, fără să se dezvolte boala Lyme. Însă, atunci când anumite semne sau istoricul copilului ridică suspiciuni, medicul poate recomanda efectuarea unor investigații suplimentare și poate prescrie un tratament adecvat.

Este crucial să nu se producă o stare de panică și nici să se recurgă la un tratament antibiotic excesiv. Interviul detaliat cu părintele, referitor la activitățile copilului din zilele sau săptămânile precedente, reprezintă un demers esențial, conform medicului, care subliniază importanța acestuia.

De obicei, eritemul migrator nu se manifestă imediat. Acesta poate fi un simptom întârziat.

„Nu ne panicăm, dar ne uităm cu atenție”

, avertizează un pediatru.

Reacția organismului la înțepătura de căpușă poate fi uneori înșelătoare pentru părinți, care pot observa o roșeață la ceva timp după incident. Potrivit medicilor, eritemul migrator nu este imediat vizibil. Acesta se poate manifesta abia între o săptămână și trei săptămâni după ce căpușa s-a fixat pe piele. Simptomul se prezintă adesea sub formă unei pete roșii circulare care se extinde treptat. Deși uneori apare în vecinătatea zonei afectate, în alte cazuri poate apărea la o distanță considerabilă. Spre exemplu, în cazul în care înțepătura a avut loc pe scalp, eritemul se poate propaga pe frunte sau în regiunea feței.

În perioada următoare, copilul necesită o monitorizare atentă. Părinții sunt sfătuiți să observe cu atenție dacă apar simptome precum o pată roșie circulară sau febră, precum și orice alte semne neobișnuite, și să mențină o legătură strânsă cu pediatrul sau medicul de familie.

De fapt, testele pentru anticorpi anti-Borrelia nu sunt efectuate imediat după mușcătură, deoarece organismul necesită o perioadă de timp pentru a dezvolta anticorpi care pot fi detectați. Decizia privind momentul oportun pentru efectuarea testelor este luată de medic, care ține cont de simptomele clinice și de intervalul de timp scurs de la posibila expunere.

Sezonul în care insectele devin mai active a sosit, iar atenția asupra mușcăturilor de căpușe este din ce în ce mai necesară. Potrivit unui pediatru,

„Nu ne panicăm, dar ne uităm cu atenție”

, fiind esențială precauția în cazul înțepăturilor de țânțari, păianjeni sau altor insecte.

Reacții adverse la înțepături de insecte, altele decât cele de căpușă, sunt și ele destul de frecvente la copii, afirmă medicul. Țânțarii, păianjenii și alte insecte pot provoca înțepături cu aspecte uneori dramatice: umflături ale pielii, înroșirea zonei afectate, îngroșarea și durerea pielii sau mâncărimi puternice. Astfel de reacții locale pot fi ingrijorătoare pentru părinți, în special atunci când ating proporții considerabile sau apar pe față.

Tratamentul în numeroase cazuri se rezumă la soluții locale, care includ administrarea de antihistaminice, alinarea senzației de mâncărime și evitarea scărpinării. Însă, complicațiile pot surveni atunci când copilul se scarpină excesiv și provoacă leziuni care pot deveni portițe de intrare pentru bacterii, rezultând suprainfecții. Pentru a preveni astfel de situații, este crucială controlarea mâncărimii, menținerea unghiilor copilului la o lungime scurtă, precum și curățarea și monitorizarea atentă a zonei afectate. În situațiile în care se observă extinderea roșeaței, apariția de puroi, durerile intense, febră sau modificări ale stării generale a copilului, devine imperios necesar un consult medical.

Articolul prezentat este susținut de MedLife, fiind cel mai extins lanț de servicii medicale private la nivel național, și se înscrie într-o serie de eforturi ample de informare și conștientizare, axate pe prevenire și adoptarea unui mod de viață echilibrat pe durate lungi, în favoarea sănătății.

În cadrul MedLife, grija pentru sănătate se manifestă printr-o abordare prudentă și responsabilă, fundamentată pe necesitățile specifice ale pacienților. Evaluările medicale complexe, realizate de echipe de medici experimentați și susținute de tehnologii avansate, reprezintă baza deciziilor terapeutice. Prin intermediul soluțiilor inovative de diagnostic și tratament, precum și prin expertiza în genomică, MedLife oferă posibilitatea identificării precoce a riscurilor asociate bolilor frecvente sau determinate de stilul de viață, cu scopul de a sprijini oamenii în a-și proteja sănătatea.

Sănătatea reprezintă un echilibru delicat care trebuie menținut prin prevenție activă și intervenție promptă, pentru a evita consecințele negative asupra calității vieții.
O stare de sănătate bună nu se rezumă doar la absența bolilor, ci presupune și energie, mobilitate și echilibru la orice vârstă.
În acest sens, MedLife alocă resurse pentru soluții care promovează o stare de sănătate durabilă și susțin o viață trăită plenar, atât în prezent, cât și pe termen lung.

Pentru detalii suplimentare privind serviciile oferite, puteți consulta site-ul https://www.medlife.ro/ pentru a obține informații actualizate.

Un anumit conținut editorial a fost susținut de MedLife în cadrul acestui articol.