Cum recunoaștem rapid un accident vascular cerebral. Medicii explică primele semne și când este necesară…

var ad = document.createElement(‘div’); ad.id este setat la ‘AdSense’; ad.className = ‘AdSense’;Citește șiPanglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni...

var ad = document.createElement(‘div’);

ad.id este setat la ‘AdSense’;

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiPanglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni sunt așteptați în Piața Unirii

Scriptul setează proprietatea display a elementului ad la ‘block’.

ad.style.position = ‘absolute’;

Se atribuie proprietății top a obiectului ad valoarea ‘-1px’.

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3910999″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/cum-recunoastem-rapid-un-accident-vascular-cerebral-medicii-explica-primele-semne-si-cand-este-necesara-interventia-de-urgenta-3910999″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/sanatate”}

Accidentul vascular cerebral constituie una dintre principalele cauze de mortalitate și de dizabilitate la nivel global. Simptomele apar, în mod obișnuit, brusc, iar unele pot fi ignorate sau confundate cu afecțiuni mai puțin severe. Dr. Stoica Vlad Mircea, specialist neurolog, a detaliat, în cadrul unui interviu acordat Digi24.ro, cum se pot recunoaște semnalele de alarmă și ce acțiuni trebuie întreprinse în primele minute.

Identificarea rapidă a semnelor și solicitarea imediată a serviciului 112 se dovedește crucială. O intervenție medicală desfășurată cât mai curând poate restrânge leziunile cerebrale și poate diminua riscul de deces.

Ce reprezintă accidentul vascular cerebral?

Accidentul vascular cerebral reprezintă o tulburare neurologică cauzată de o leziune cerebrală, care poate fi determinată de două cauze principale: hemoragia și ischemia.

În primul scenariu, ruperea unui vas sanguin permite sângelui să se infiltreze în țesutul nervos, fenomen observat în hemoragia intraparenchimatoasă. În al doilea scenariu, oprirea fluxului arterial diminua sau întrerupe livrarea de oxigen și nutrienți către regiunea afectată, rezultând o leziune ischemică.

Un element caracteristic este instalarea rapidă a deficitului neurologic. Manifestările apar într-un interval scurt și diferă în funcție de regiunea afectată, precum și de funcțiile controlate de aceasta. Debutul brusc poate orienta medicul către diagnosticul de AVC și contribuie la diferențierea acestuia de alte afecțiuni neurologice. Unele tumori sau boli autoimune, de exemplu, pot avea o evoluție progresivă, cu manifestări care se dezvoltă pe parcursul unei perioade mai lungi.”, a explicat Dr. Stoica Vlad Mircea

Ce semne principale indică apariția unui AVC?

Accidentul vascular cerebral reprezintă o urgență medicală, iar recunoașterea imediată a semnelor sale se dovedește crucială. Acestea apar, în majoritatea cazurilor, fără avertisment, iar natura și severitatea lor variază în funcție de zona cerebrală afectată.

Un indiciu foarte evident este asimetria feței, care apare frecvent prin coborârea unui colț al gurii. Acest semn poate fi legat de slăbirea sau paralizia brațului și a piciorului, de obicei pe aceeași latură a corpului.

Tulburările de vorbire reprezintă un alt semnal important. Persoana poate avea dificultăți în articularea clară a cuvintelor sau poate prezenta afazie, situație în care sunt afectate capacitatea de exprimare, înțelegerea limbajului ori ambele funcții.

tulburări vizuale pot fi observate, de exemplu, prin scăderea sau pierderea bruscă a acuității, prin vederea dublă sau prin restrângerea câmpului vizual. O pierdere instantanee și fără durere a vederii la un singur ochi poate semnala ocluzia arterei centrale a retinei, o urgență ischemică ce necesită evaluare medicală imediată.

Printre semnele care pot apărea se regăsesc mersul instabil, amețeala instalată brusc, pierderea echilibrului și dificultățile de coordonare a mișcărilor. Aceste simptome trebuie analizate în special dacă apar în combinație cu alte deficite neurologice.

O durere de cap apărută brusc, extrem de intensă și fără o cauză cunoscută poate reprezenta, la rândul său, un semnal de alarmă. Cefaleea severă este întâlnită mai ales în anumite tipuri de AVC hemoragic, însă durerea nu apare în toate cazurile.”, a precizat medicul neurolog

Un AVC poate fi însoțit de cădere și de episoade epileptice.

În anumite circumstanțe, un accident vascular cerebral poate fi însoțit de alte evenimente ce cer intervenție medicală. Pierderea echilibrului sau înregistrarea unei pareze poate determina o cădere,

Individul trebuie păstrat într-un spațiu sigur, fără a fi ridicat sau mutat fără necesitate, în special când se suspectează că a suferit o leziune în urma unei căderi. Excepția se aplică doar în cazurile de pericol iminent sau când operatorul de la 112 transmite indicații diferite.

Mai rar, în faza de debut sau în evoluția unui AVC, poate apărea și o criză epileptică. Aceasta nu apare în majoritatea cazurilor, însă recunoașterea ei este vitală pentru ca pacientul să primească ajutorul necesar.

Atacul ischemic tranzitoriu reprezintă un semn de alarmă major

Din păcate, adesea, indivizii nu acordă atenția necesară, deoarece semnele se estompează în mod spontan. Acesta reprezintă un semn de avertizare care arată că, într-o perioadă foarte scurtă, creierul a suferit o ischemie, cauzată de lipsa sau scăderea fluxului sanguin către anumite regiuni cerebrale, din cauza unor tulburări de vascularizare.

De exemplu, de multe ori, atacul ischemic tranzitoriu se poate manifesta printr-un deficit de vorbire sau printr-un deficit motor, respectiv scăderea forței musculare la nivelul unei părți a corpului, fie pe partea dreaptă, fie pe partea stângă. Aceste manifestări pot dura până la aproximativ o oră, în medie 15-30 de minute, după care dispar spontan, fără nicio terapie sau medicație, iar pacientul își revine.

Timpul în care pacientul se simte recuperat îl determină adesea să renunțe la apelarea serviciului de urgență și la vizita la spital. Această abordare este greșită, întrucât atacul ischemic tranzitoriu poate constitui un semnal de alarmă esențial înainte de apariția unui accident vascular cerebral.

Prin urmare, pacientul trebuie să solicite imediat ajutorul serviciului de urgență și să fie examinat în spital.

Trebuie realizat un bilanț complet pentru a determina cauza și pentru a stabili măsurile adecvate de prevenție.

, a adăugat specialistul

În ce mod se stabilește diagnosticul unui accident vascular cerebral?

„Diagnosticul trebuie stabilit cât mai repede, prin evaluare clinică, examen neurologic și investigații imagistice. Medicul urmărește manifestările pacientului, momentul debutului și semnele sugestive pentru o leziune cerebrală acută. În cadrul examinării poate fi utilizată scala NIHSS, National Institutes of Health Stroke Scale, un instrument standardizat prin care este evaluată severitatea deficitului neurologic.

Tomografia computerizată cerebrală este folosită frecvent în regim de urgență, în special pentru a diferenția o hemoragie de un accident ischemic. În funcție de situația clinică și de dotarea centrului, evaluarea poate include angio-CT, investigații de perfuzie sau rezonanță magnetică.”, a explicat neurologul

Examinarea FAST constituie o procedură rapidă pentru identificarea unui AVC.

FAST reprezintă o procedură ușor de aplicat, ce permite identificarea a trei dintre semnele cele mai comune ale unui accident vascular cerebral. Fiecare literă din acronim desemnează o acțiune ce poate fi executată rapid.

  • F – Face (Față): persoana este rugată să zâmbească. Coborârea unui colț al gurii sau apariția unei asimetrii reprezintă un semnal de alarmă.
  • A – Arms (Brațe): i se cere să ridice ambele brațe. Imposibilitatea de a menține unul dintre ele ridicat poate indica slăbiciune ori paralizie instalată brusc. Deficitul se poate extinde și la piciorul de pe aceeași parte.
  • S – Speech (Vorbire): persoana trebuie să repete o propoziție simplă. Vorbirea neclară, folosirea nepotrivită a cuvintelor sau dificultățile de înțelegere și exprimare pot indica o problemă neurologică acută.
  • T – Time (Timp): prezența chiar și a unuia dintre aceste semne impune apelarea imediată a serviciului 112.

Mai există și forma BE-FAST, care adaugă două semne suplimentare: B – Balance, indicând pierderea bruscă a echilibrului sau a coordonării, și E – Eyes, semnalând tulburări de vedere care apar instantaneu.

Nu este necesar să se folosească vehiculul propriu pentru a duce persoana la spital, dacă serviciul de urgență este disponibil. Echipa medicală poate începe evaluarea și îngrijirea chiar în timpul deplasării și poate informa unitatea sanitară înainte de a ajunge.

Ce măsuri adoptăm dacă apare un posibil AVC?

„Dacă apar brusc manifestări care pot indica un accident vascular cerebral, primul pas este apelarea serviciului 112. Nu trebuie să așteptăm ca starea persoanei să se îmbunătățească și nici să încercăm tratarea situației acasă. Este foarte important să reținem sau să notăm ora la care au debutat simptomele. Dacă momentul exact nu este cunoscut, trebuie precizată ultima oră la care persoana a fost văzută fără manifestări. Această informație îi ajută pe medici să stabilească opțiunile terapeutice.

Până la sosirea echipajului nu se administrează medicamente din proprie inițiativă. Aspirina, de exemplu, poate fi indicată în anumite accidente ischemice, dar poate agrava o hemoragie cerebrală. Tipul AVC-ului poate fi stabilit numai după evaluarea medicală și efectuarea investigațiilor necesare. Chiar dacă manifestările dispar după câteva minute, pacientul trebuie examinat de urgență. Remiterea lor poate indica un atac ischemic tranzitoriu, care reprezintă un avertisment și necesită evaluare rapidă.”, a mai precizat medicul specialist

Elementele esențiale care determină riscul

Vârsta avansată și antecedentele familiale apar ca factori ireversibili. În contrast, numeroase cauze care stimulează dezvoltarea unui AVC pot fi gestionate prin tratament și prin modificarea modului de viață. Hipertensiunea arterială necontrolată, diabetul zaharat, nivelurile ridicate ale colesterolului și dislipidemia deteriorează treptat integritatea vaselor de sânge. Depunerile care se acumulează pe pereții arterelor pot restrânge fluxul sanguin sau pot facilita formarea cheagurilor.

Riscul crește atunci când mai mulți factori cardiovasculari sunt prezenți la aceeași persoană, situație întâlnită frecvent în cazul sindromului metabolic. Fumatul, obezitatea, lipsa activității fizice și consumul excesiv de alcool contribuie, la rândul lor, la apariția bolilor vasculare. Printre factorii importanți se află și anumite afecțiuni cardiace, în special fibrilația atrială, care poate favoriza formarea cheagurilor și migrarea acestora către vasele cerebrale.”, a adăugat Dr. Stoica Vlad Mircea

În ce mod se poate diminua riscul de AVC

Prevenția implică detectarea și gestionarea elementelor care pot fi modificate. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, tratamentul diabetului și al dislipidemiei, precum și aderarea la terapia prescrisă pentru afecțiunile cardiace, sunt cruciale.

Abandonarea fumatului, păstrarea unei greutăți corecte, o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate reduc riscul cardiovascular. Reducerea consumului de alcool și verificările medicale periodice sunt, de asemenea, esențiale. Prezența unor boli suplimentare poate afecta atât șansele de apariție a unui accident vascular cerebral, cât și evoluția ulterioară. Gestionarea acestor afecțiuni poate ajuta la îmbunătățirea

Concluziile investigațiilor determină tratamentul

Data obținute din investigații facilitează medicilor să stabilească prompt strategia terapeutică. În funcție de tipul și gravitatea AVC, se pot recomanda terapia de reperfuzie, tratamente specifice sau, în anumite cazuri, intervenții neurochirurgicale. Rapiditatea diagnosticului este crucială, pentru că tratamentul adecvat trebuie inițiat cât mai curând.

Principalele terapii de reperfuzie sunt tromboliza intravenoasă și trombectomia mecanică.

Tromboliza intravenoasă presupune administrarea unui medicament trombolitic, menite să dizolve cheagul de sânge care blochează vasul cerebral, generând astfel ischemia. Pentru a decide aplicarea trombolizei, este obligatoriu, în primul rând, să se realizeze o investigație imagistică de imediat a creierului, de obicei un CT cerebral, care să elimine posibilitatea unei hemoragii intracraniene și să determine amploarea leziunii ischemice. În anumite cazuri, se poate recurge la RMN, în funcție de disponibilitate și de protocolul clinicii.

tromboliza intravenoasă poate fi administrată, de obicei, într-o fereastră terapeutică de până la 4 ore și 30 de minute de la momentul cunoscut al debutului simptomelor, în conformitate cu criteriile și protocoalele medicale. Prin urmare, este crucial ca data exactă a apariției simptomelor să fie identificată cât mai rapid, iar pacientul să fie dus la spital fără întârzieri.

A doua metodă majoră de reperfuzie este trombectomia mecanică. Aceasta este o procedură endovasculară realizată de o echipă specializată, prin care se pătrunde în sistemul vascular și se îndepărtează mecanic trombul care obstruează vasul cerebral. Trombectomia este indicată în special în anumite cazuri de ocluzie a vaselor cerebrale mari și se efectuează în centre specializate, pe baza criteriilor clinice și imagistice.”, a conchis sursa Digi24.ro

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0