Cum reușește meduza „nemuritoare” să își „reseteze” vârsta. Ar putea deține secretul longevității

Oamenii de știință încearcă să descifreze secretele celulare pentru a determina dacă celulele umane pot fi întinerite printr-un mecanism similar. Peisajul mic al meduzei translucidă...

Oamenii de știință încearcă să descifreze secretele celulare pentru a determina dacă celulele umane pot fi întinerite printr-un mecanism similar.

Peisajul mic al meduzei translucidă Turritopsis dohrnii se dovedește a fi surprinzător de greu de ucis.

Biologul marin Maria Miglietta, afiliată la Universitatea Texas A&M din Galveston, a tăiat, a fiert, a restrâns hrana, a supus la niveluri ridicate de sare în bazinele de trai sau a introdus în apă dulce aceste organisme. În ciuda acestor încercări, aceste creaturi ingenioase par să evite moartea de fiecare dată.

Citește șiCe fac oamenii a-și proteja sănătatea iarna: 7 obiceiuri cheie

Meduzele opresc activitatea atunci când se confruntă cu condiții extreme și se adâncesc în partea inferioară a vasului. În consecință, apare un fenomen surprinzător: organismele se transformă într-o rețea de celule care nu prezintă nicio asemănare cu structura de umbrelă și tentacule a meduzelor mature.

Video Recomandări

În intervalul de 1-3 zile, din această aglomerare celulară se generează o formă denumită „polip”, reprezentând faza inițială a ciclului de viață al meduzei. În continuare, polipul creează o colonie, din care, în final, se vor materializa meduze noi.

Miglietta afirmă că

„Pornind de la o singură meduză care nu moare, ajungi să obții o colonie capabilă să producă alte sute de exemplare”

.

În esență, fiecare dintre aceste meduze noi poate parcurge același ciclu de reîntinerire, arătând o abilitate aparent infinită de a inversa timpul biologic și de a se readuce la starea de tinerețe.

Miglietta și alți cercetători analizează în prezent mecanismele genetice și moleculare care permit speciei Turritopsis dohrnii să evite moartea în acest fel remarcabil.

Prin dezvăluirea acestor mecanisme, cercetătorii doresc să determine, în final, dacă pot iniția procese asemănătoare și la oameni.

Obiectivul lor constă în a induce celulele și țesuturile să revină la condiții mai tinere, astfel încât să stimuleze vindecarea rănilor și să abordeze afecțiunile legate de îmbătrânire.

„Cred că obiectivul suprem în acest domeniu ar fi biologia regenerativă, adică încercarea de a inversa degenerarea sau deteriorarea asociată îmbătrânirii”

Michael Koldobskiy, specialist în oncologia pediatră și cercetător la Universitatea Johns Hopkins, consideră că cea mai înaltă prioritate în acest sector este biologia regenerativă, care vizează reîntoarcerea la starea de sănătate a celulelor afectate de îmbătrânire.

„Suntem încă foarte departe de a putea valorifica aceste procese în beneficiul oamenilor, însă cred că înțelegerea acestor organisme, care au evoluat și au dezvoltat astfel de mecanisme în urmă cu milioane de ani, ar putea aduce beneficii considerabile”, a adăugat el.

În ce mod a fost identificată meduza „nemuritoare”

În 1992, un investigator italian a descoperit pentru prima oară potențialele de regenerare ale speciei Turritopsis dohrnii în condiții de laborator, în timp ce a omis să le ofere hrană pe parcursul unui weekend.

Se aștepta să le găsească morți la revenire,

„în schimb, a descoperit polipi noi în recipient”

povestește Miglietta.

În scurt timp, biologul Stefano Piraino din Universitatea din Salento, Italia, a început să investigheze mecanismele care permit acest proces de întinerire.

În timpul dezvoltării embrionului, celule stem se multiplică și se diferențiază în celule nervoase, celule musculare și în numeroase alte tipuri de celule care constituie organismul.

În mod obișnuit, odată ce se diferențiază într-un tip specific de celulă, acestea își mențin acea caracteristică distinctă până la senectate și deces.

Piraino a observat că, în faza de reînnoire a meduzei nemuritoare, anumite țesuturi ale specimenului adult se supun unui mecanism numit transdiferențiere, prin care revin la o stare asemănătoare celulelor stem, pentru apoi să se diferențieze în tipuri diferite de celule.

„Celulele adulte devin nediferențiate și se transformă în alte tipuri de celule, necesare pentru formarea polipului”, explică Miglietta, care a lucrat în laboratorul lui Piraino.

Conform oamenilor de știință, aceasta este singulară în regnul animal. Deși câteva șopârle, viermi și amfibieni pot regenera părți ale corpului pierdute sau rănite, niciunul dintre ei nu se apropie de capacitatea de a readuce un organism adult la un stadiu timpuriu al vieții.

Turritopsis dohrnii arată în mod impresionant că procesul de îmbătrânire și moartea nu sunt întotdeauna inevitabile din punct de vedere biologic, deși cercetătorii nu pot exclude posibilitatea ca această meduză să moară, în cele din urmă, din cauze naturale.

Examinarea reînnoirii celulare

În prezent, Miglietta și alți cercetători lucrează la descifrarea mecanismelor genetice care permit celulelor să revină la o stare mai tânără. Conform lui Koldobskiy, scopul final ar fi găsirea unui „comutator” molecular ce reglează această capacitate.

În cazul în care ar fi realizabil, ar putea stimula recuperarea rănilor și restaurarea țesuturilor deteriorate ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale sau a infarcturilor.

În plus, ar putea ajuta la reîntoarcerea deteriorării care se manifestă atunci când se pierde vederea din cauza îmbătrânirii, sau în cazul proceselor de neurodegenerare observate în boala Alzheimer.

„Nu vom deveni din nou niște embrioni și nu o vom lua de la capăt”, spune el, „dar cred că, la nivelul organelor și țesuturilor, acest lucru este cu adevărat posibil.”

Studii încă în fază incipientă, dar au început deja să scoată la lumină câteva indicii.

Acesta este doar începutul eforturilor de a înțelege mecanismele din spatele strategiei de întinerire a speciei Turritopsis dohrnii și de a afla dacă vreunul dintre aceste mecanisme ar putea fi aplicat în cazul oamenilor, spune cercetătorul.

„În cazul multor boli, presupunem că nu există cale de întoarcere”, afirmă el. „Poate că există totuși o posibilitate de a inversa aceste procese, dacă vom înțelege suficient de bine cum funcționează mecanismele respective.”

Chiar dacă ar putea fi percepută ca invincibilă, meduza nemuritoare se dovedește a fi un organism delicat. Miglietta afirmă că, în spațiul său de cercetare, există un anumit procent de indivizi care par să nu poată reînvia.

Chiar și pentru aceia care reușesc să realizeze acest lucru, se poate că există o limită a numărului de ori în care pot relua ciclul de viață înainte de a deceda din cauza bătrâneții.

Determinarea cu certitudine a existenței unei limită se dovedește dificilă, întrucât laboratorul în care se păstrează această specie pe termen lung este complicat. Se pare că meduzele necesită condiții particulare pentru a supraviețui.

Habitatul său natural găzduiește mulți factori care pot conduce la decesul meduzelor, printre aceștia se numără fluctuațiile în cantitatea de hrană, constituită din plancton, predații sau algele care acoperă și înghit coloniile de meduze.

COMENTARII / 0