Se creează un element de tip div și se stochează în variabila ad.
În script, proprietatea id a obiectului ad este setată la 'AdSense'.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”
ad.style.display = ‘block’;
Se atribuie proprietății ad.style.position valoarea ‘absolute’.
ad.style.top = ‘-1px’;
Se setează ad.style.height la ‘1px’.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3899451″,”url”:”
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a declarat duminică, la emisiunea Briefing de la Digi24, că în sistemul de sănătate există atât fraude propriu-zise, cât și mecanisme de finanțare care duc la cheltuirea ineficientă a banilor. Șeful CNAS a relatat inclusiv cazuri în care au fost raportate consultații și investigații pentru pacienți care muriseră, precum și internări fictive ale unor persoane care nu se aflau în spital.
Acest script JavaScript pune o funcție în coada googletag.cmd care, la execuție, apelează metoda googletag.display cu parametru „div-gpt-ad-153442
{„shortcode”:”video”,”new-info”:{„meta”:{„source”:”https://v5.iw.ro/video/v/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjA5JTJGMjg5ODYyN18yODk4/NjI3X2NuYXMubXA0Jmhhc2g9ZmFmOGM1/N2UxMTJkYjc1N2UzMDQ0YTRjNDcyYzk1N2M=.mp4″,”versions”:{„720p.mp4″:”https://v5.iw.ro/video/v/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjA5JTJGMjg5ODYyN18yODk4/NjI3X2NuYXMubXA0LjcyMHAubXA0Jmhh/c2g9MTljMzNmMjQ3ZTRiODZlODRhOWZiM2I0ZmYwY2IyMWE=.mp4.720p.mp4″},”snapshots”:[„https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjA5JTJGMjg5ODYyN18yODk4/NjI3X2NuYXMubXA0LnNuYXBzaG90LjEu/anBnJmhhc2g9NjY0ZjFiMWY4NWU3ZTRlOTExNjExMjNhY2RiZTc5NjE=.mp4.snapshot.1.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjA5JTJGMjg5ODYyN18yODk4/NjI3X2NuYXMubXA0LnNuYXBzaG90LjIu/anBnJmhhc2g9YjM0Y2M0ZmMyOTgxMjZlODNmNTZiYWI5YzkxMDk5MzY=.mp4.snapshot.2.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjA5JTJGMjg5ODYyN18yODk4/NjI3X2NuYXMubXA0LnNuYXBzaG90LjMu/anBnJmhhc2g9YzQ2ZDI3YjkwMDhkZjhiNzJlM2Y4MWYwZDNhZDNkMDg=.mp4.snapshot.3.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjA5JTJGMjg5ODYyN18yODk4/NjI3X2NuYXMubXA0LnNuYXBzaG90LjQu/anBnJmhhc2g9YjFmOThhYTdjOTVjZjVkODliOGMyMjQ4ZTgyODgxOTI=.mp4.snapshot.4.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjA5JTJGMjg5ODYyN18yODk4/NjI3X2NuYXMubXA0LnNuYXBzaG90LjUu/anBnJmhhc2g9NmM2YjIwMDM0MGE3NTQ5MGMzZTg1M2U2YWU4OTUwZTA=.mp4.snapshot.5.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjA5JTJGMjg5ODYyN18yODk4/NjI3X2NuYXMubXA0LnNuYXBzaG90LjYu/anBnJmhhc2g9ZWQ0MzcwOGFhZGJiNDdjZWYyNWE5YzhjMjcyYTQzZTM=.mp4.snapshot.6.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjA5JTJGMjg5ODYyN18yODk4/NjI3X2NuYXMubXA0LnNuYXBzaG90Ljcu/anBnJmhhc2g9MjRkMzQ5NzE1ZjVhNzg4OWM3OTgyMTIzN2VmNWFjYzg=.mp4.snapshot.7.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjA5JTJGMjg5ODYyN18yODk4/NjI3X2NuYXMubXA0LnNuYXBzaG90Ljgu/anBnJmhhc2g9NjZhMjBiNGE2ZmM0OGU4NmUwOGE0YTVhNDk0YjNiNWE=.mp4.snapshot.8.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjA5JTJGMjg5ODYyN18yODk4/NjI3X2NuYXMubXA0LnNuYXBzaG90Ljku/anBnJmhhc2g9NGMxMGUzZDc1OWIzMzdjNzM4ZmRiNzVlMDQwM2I2ZmQ=.mp4.snapshot.9.jpg”,”https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl/MkYwOCUyRjA5JTJGMjg5ODYyN18yODk4/NjI3X2NuYXMubXA0LnNuYXBzaG90LjEw/LmpwZyZoYXNoPTc0YTIyMzA3ZGY3ZTgyZTQ3Yjk3YzhmNGRkYzc2ZTVk.mp4.snapshot.10.jpg”],”buffering”:null}}} Șeful CNAS este contrazis de bolnavii de cancer în cazul crizei citostaticelor: „Ne-am săturat de minciună, ipocrizie, cinism” Costumele legendare ale lui Freddie Mercury, expuse la Londra. Ținute care au făcut istorie Jurnalista Liliana Ruse reacționează la declarațiile lui Ilie Bolojan privind citostaticele: „Am avut de ales când ne-am îmbolnăvit?” Liliana Burda, însărcinata cu afaceri a României la Moscova, a fost convocată la MAE rus Ciprian Ciucu anunță posibila scumpire a căldurii în București: „Nu am nicio garanție în acest moment că prețul nu va mai crește” Oficial al Pentagonului, vizită în Europa pentru discuții privind NATO 3.0: prezența trupelor SUA pe bătrânul continent, pe agendă Sistemul de termoficare din Capitală a ajuns într-un moment critic: o treime dintre blocurile din București nu au apă caldă Kremlinul spune de ce s-a deplasat șeful CIA la Moscova. Dmitri Peskov neagă că John Ratcliffe s-a întâlnit cu Vladimir Putin Mii de firme din România ar putea scăpa de datorii la ANAF. Cine poate cere restituirea banilor plătiți
Horațiu Moldovan a precizat, la întrebarea referitoare la cheltuielile nejustificate din sistemul de sănătate, că acestea se pot împărți în două categorii principale: fraudele și utilizarea ineficientă a fondurilor în anumite segmente ale asistenței medicale.
„Există două tipuri de cheltuieli nejustificate. Există, de-a dreptul, furturile, care reprezintă într-un sistem de asigurări sociale de sănătate un procent semnificativ, pe care în momentul de față nu îl știm, dar literatura de specialitate spune că ar putea merge până la 5-10%. Din 18 miliarde de euro, vă dați seama ce înseamnă 10%, ce ar însemna 10%. Iar, din cealaltă perspectivă, sunt cheltuielile care merg pe anumite segmente de asistență medicală, se cheltuie într-un mod care ar putea să fie mult mai eficient”, a declarat președintele CNAS.
În contextul spitalelor, a subliniat că există o problemă legată de denumirea „influențe salariale”, un mecanism creat pentru a compensa creșterile de salarii din sistemul de sănătate și, conform lui, ar trebui să fie inclus în tariful pe caz ponderat.
Șeful CNAS susține că, în prezent, serviciile furnizate de spitalele din România sunt decontate la valori mai mici decât costurile lor reale, diferențele fiind acoperite prin mecanisme paralele de finanțare. „Noi, astăzi, plătim prea puțin pentru serviciile pe care le prestează spitalele din România. Fie că vorbim de spitale publice, fie că vorbim de spitale private, de regulă, costurile sunt mult mai mici decât costurile reale”, a spus acesta.
Conform declarației lui Horațiu Moldovan, termenul
„influențele salariale”
– inițial conceput ca un mecanism pentru a acoperi majorările salariale în sistem – s-a extins la o scară care rivalizează și depășește costurile pentru serviciile spitalicești.
„S-a dorit a fi un petic, dar peticul acela a început să devină, sau a devenit regula, în sensul în care avem 17 miliarde de lei tot ceea ce înseamnă servicii în spitalele din România, publice și private deopotrivă, și avem deja peste 17 miliarde de lei doar completări, cu ghilimelele de rigoare, adică influențele salariale”, a explicat președintele CNAS.
El susține că această metodă stimulează păstrarea unor unități care nu mai se aliniază neapărat cu serviciile medicale necesare populației în prezent, pentru că finanțarea depinde de numărul de angajați, nu doar de activitatea efectivă desfășurată.
„Acest tip de cheltuieli reprezintă o cheltuială pasivă, nu pentru activitatea spitalului, ci doar pentru că există un anumit număr de angajați într-un anumit spital, chiar dacă activitatea lor nu se regăsește în serviciile pe care spitalul public le face”, a afirmat Moldovan.
Internări și consultații neautentice
Președintele CNAS a menționat și cazuri de fraudă identificate în urma verificărilor efectuate asupra caselor de asigurări de sănătate, printre care se numără internări excesiv de prelungite și înregistrări de servicii medicale pentru pacienți care, de fapt, nu au beneficiat de acestea.
„Există, într-adevăr, consultații și internări fictive, de-a dreptul, în sensul în care pacientul n-a călcat pe acolo. Sau a călcat, de exemplu, pe la serviciile de urgență, la unitățile de primire urgențe, și s-a trezit că în sistemul informatic avea raportate internări continue, de 5-7 zile, iar el nu era în spital în momentul acela”
și Moldovan a precizat că astfel de cazuri implică consultații și internări fictive, în care pacientul nu a fost prezent în spital, deși în sistem se înregistrează internări de 5-7 zile.
CNAS afirmă că, în aceste condiții, unitățile medicale ar putea percepe sume pentru servicii neprestate sau pot declara un număr mai mare de servicii decât cele efectiv oferite.
„Sunt două variante. Spitalul încasează mai mulți bani decât ceea ce a prestat ca servicii și cealaltă situație în care atât spitalele, dar nu numai spitalele, și pe zona de cabinete medicale, efectiv încasează bani în lipsa pacientului”, a spus acesta.
Moldovan a oferit și un exemplu despre un mecanism descoperit de autorități, precizând că nu dorește să dezvăluie în spațiul public toate metodele de fraudare identificate, atât pentru a nu oferi idei altora, cât și pentru că investigațiile sunt derulate împreună cu instituțiile abilitate. Potrivit acestuia, în anumite unități medicale exista o practică prin care pacienți vulnerabili erau programați în sistem pentru consultații și investigații viitoare, iar serviciile respective ajungeau ulterior să fie raportate automat către sistemul asigurărilor de sănătate.
În mai multe unități, nu doar una, se desfășura o practică în care pacienții aflați în condiții vulnerabile erau internizați, consultați în mod fictiv și repetat, iar după fiecare vizită se programau noi întâlniri. În sistemul intern al cabinetului sau policlinicii, se înscria data următoarei investigații și a următoarei consultații, împreună cu lista de investigații ce urma să fie efectuate. În acea zi, consultațiile erau încărcate și raportate automat în sistemul de asigurări al casei de asigurări de sănătate.
„În anumite unități, nu una, exista o practică în care pacienți în situații vulnerabile erau internați, erau consultați în mod fictiv, repetat, erau programați după fiecare consultație, aveau în softul intern al cabinetului respectiv, al policlinicii respective, trecută data următoarei investigații, următoarei consultații, împreună cu lista aferentă de investigații pe care urma să le facă și, în data respectivă, consultațiile erau urcate și raportate automat în sistemul de asigurare al casei de asigurări de sănătate”, a relatat Moldovan.
Modul în care a fost dezvăluită schemă a venit în mod surprinzător.
„De unde ne-am dat seama? Au uitat un amănunt, zic eu foarte important, să întrebe dacă pacienții mai sunt în viață și așa i-am descoperit”
a declarat președintele CNAS.
Când i s-a pus întrebarea dacă acest lucru ar implica că persoane decedate erau încă înscrise ca beneficiari ai investigațiilor medicale, Moldovan a confirmat:
„Exact, acesta este doar un exemplu”
CNAS își exprimă nemulțumirea față de metodele de stabilire a prețurilor medicamentelor
Președintele CNAS afirmă că, pe lângă fraude, există și metode de finanțare pe care le consideră ineficiente. În acest context, el a precizat modul în care se stabilesc prețurile medicamentelor și cum acestea ajung pe listele de medicamente compensate și gratuite.
„În România avem un sistem foarte păgubos de stabilire a prețurilor medicamentelor și de includere a acestora pe lista medicamentelor compensate și gratuite”,
a declarat Moldovan.
Conform declarațiilor sale, Ministerul Sănătății fixează prețurile medicamentelor, iar Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România efectuează evaluarea și decide includerea pe listele de compensare; CNAS, în opinia sa, are un rol pasiv în acest proces, deși este instituția responsabilă pentru efectuarea plății.
„Casa Națională de Asigurări de Sănătate este un actor pasiv care trebuie să plătească ceea ce decid aceste două instituții. Nu este normal”, a concluzionat președintele CNAS.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0