Curățenia de primăvară, un remediu pentru sănătatea mintală, spun psihologii

Primăvara aduce un moment de introspecție profundă, atunci când o persoană deschide un spațiu de depozitare și extrage o cutie care îi trezește amintiri uitate....

Primăvara aduce un moment de introspecție profundă, atunci când o persoană deschide un spațiu de depozitare și extrage o cutie care îi trezește amintiri uitate. Nu e vorba despre incapacitatea de a decide unde să plaseze obiectele, ci mai degrabă despre șase ani de uitare a unei jachete care odinioară făcea parte din garderoba sa. Cutia conține, de asemenea, un bilet de avion către o destinație care îi amintește de o vacanță petrecută alături de cineva cu care nu mai are niciun contact și o cană pe care era inscripționat un mesaj care, în trecut, avea o înțeles profund. În acel moment, ceea ce părea a fi o simplă curățenie de primăvară se transformă într-o experiență cu totul diferită.

Continuarea articolului este prezentată în cele ce urmează.

Nu există o distincție clară în creier între oamenii și obiectele din jur, potrivit cercetărilor.

Citește șiFarmaciștii îi dau dreptate jurnalistei Liliana Ruse în disputa cu ministrul Alexandru Rogobete: Medicamentul oncologic Lyrica se găsește în cantități limitate în doar opt județe / În București nu există

Nu este nicio diferență

este concluzia la care au ajuns oamenii de știință.

Studiile din domeniul neuroștiinței au demonstrat că procesele cerebrale implicate în formarea de legături emoționale cu obiecte sunt similare celor activate în cadrul relațiilor dintre oameni.
În esență, din perspectivă neurologică, detașarea de un obiect familiar, cum ar fi o bluză veche, poate induce o reacție emoțională similară cu cea experimentată în cazul unei pierderi umane, chiar dacă intensitatea este mai mică, dar tiparul rămâne același.

Procesele umane, atât emoționale cât și cognitive, au o conexiune firească cu atașamentul față de diverse obiecte. Acest fenomen are capacitatea de a aduce comfort și de a constitui un simț al identității, însă poate avea și repercusiuni negative, precum dezordinea și distresul emoțional.

Russell Belk, un psiholog, a introdus conceptul de „extended self” încă din 1988, potrivit căruia oamenii integrează posesiunile lor în propria lor imagine. Un bun nu reprezintă doar un simplu obiect, ci mai degrabă o amprentă a unui eveniment, o confirmare a existenței unei persoane și o reflectare a unei etape din viața cuiva.

Sezonul reînnoirii primăvara servește drept scuză ideală pentru curățenie.

Ordinea spațiului nostru de locuit pare să fie strâns legată de schimbările sezoniere, deoarece oamenii simt adesea o primăvară în instinctele lor de curățenie odată cu sosirea zilelor călduroase. Experții de la Cleveland Clinic consideră că acest fenomen se datorează faptului că iernile lungi și reci ne determină să intrăm într-o perioadă de „hibernare” și că, atunci când facem curățenie și reducem dezordinea din casele noastre, putem dobândi o senzație de reînare și de nou început.

Aspectele pozitive ale curățeniei nu se limitează doar la aspectul vizual.
Rezultatele unui studiu recent, publicat în Personality and Social Psychology Bulletin, relevă că oamenii care locuiesc în spații mai organizate experimentează niveluri mai scăzute de anxietate și stres, deoarece ordinea fizică a mediului înconjurător le oferă o senzație de control într-o lume care pare haotică.
Acest studiu arată că persoanele cu locuințe ordonate se simt mai puțin copleșite și mai stăpâne pe situație.

La șase luni după ce au participat la o sesiune de curățare și organizare a spațiului, 53% dintre subiecții unui studiu au prezentat îmbunătățiri psihologice durabile, iar 39% au raportat o creștere a satisfacției generale cu viața, în urma analizei mediilor lor ordonate și organizate.

Se pare că anumite persoane păstrează obiecte din sentimente de vinovăție.

De-clutteringul poate fi îngreunat de un sentiment de culpabilitate asociat cu eliminarea anumitor bunuri, mai degrabă decât de o legătură afectivă directă cu obiectele în sine. De exemplu, atunci când cineva a acordat timp și atenție pentru a alege un cadou, sau atunci când o carte cumpărată rămâne necită, sau chiar și atunci când o haină costisitoare, achiziționată pe impuls, a fost purtată doar o singură dată.

Potrivit experților în psihologie, persoanele caracterizate printr-un atașament sigur față de bunuri, similar celui pe care îl dezvoltă în cadrul relațiilor, sunt capabile să-și satisfacă necesitățile emoționale fără a se sprijini pe posesiuni materiale și pot abandona cu ușurință obiectele devenite inutile. Dimpotrivă, cei care se confruntă cu provocări majore nu au nevoie de o disciplină mai accentuată, ci mai degrabă de o atitudine împreună cu ei înșiși.

Simultan, atât spațiul fizic, cât și cel emoțional sunt ocupați de fiecare obiect păstrat din sentimente de vinovăție. Acestea din urmă nu sunt doar depozitate pe un raft, ci mai degrabă gândurile noastre sunt și ele încărcate cu ele.

În urma procesului de eliberare, anumite aspecte psihologice și comportamentale pot fi observate.

O curățenie de primăvară eficientă are un efect profund, care depășește simpla ordonare a spațiului fizic, lăsând în urmă un sentiment de limpezime. Această senzație uneori greu de descris, dar ușor de perceput, este rezultatul direct al procesului de eliminare a obiectelor de care nu mai este nevoie. Prin renunțarea la bunurile inutile, oamenii experimentează adesea o eliberare emoțională care, la rândul ei, conduce la o îmbunătățire a clarității mentale și la diminuarea sentimentelor de izolare sau a stărilor de impotență.

Vorbind despre curățenia de primăvară, nu ne referim la o modă efemeră de pe rețelele de socializare, ci mai degrabă la o tradiție foarte veche și profund înrădăcinată în natura umană. Acest obicei se bazează pe nevoia fundamentală a oamenilor de a crea spațiu fizic și interior pentru ceea ce urmează să vină.

Procesul de curățare nu reprezintă o provocare de ordin practic, ci mai degrabă o oportunitate de introspecție. Este un moment care te îndeamnă să reflectezi asupra a ceea ce dorești să păstrezi și a ceea ce poți elibera.

Informații furnizate de Cleveland Clinic și alte publicații, printre care Personality and Social Psychology Bulletin și Journal of Consumer Research au fost confirmate și de Psychology Today și Blueprint.ai. De asemenea, Russell Belk a descris conceptul de „extended self” în 1988.

COMENTARII / 0