var ad = document.createElement(‘div’);
ad.id primește valoarea ‘AdSense’.
Linia de cod setează proprietatea display a elementului ad la valoarea ‘block’.
Citește șiBoala care provoacă peste jumătate din decesele din România
ad.style.position = ‘absolute’;
Linia de cod ad.style.top = '-1px'; setează poziția superioară a elementului ad la -1px, adăugând un decalaj de -1 pixel.
Variabila ad are proprietatea style.height setată la valoarea 1px.
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3874369″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/daca-totul-esueaza-da-i-in-judecata-cum-incearca-gigantii-alimentelor-ultraprocesate-sa-blocheze-masurile-de-sanatate-3874369″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/mapamond”}
235 de acțiuni legale au fost inițiate împotriva guvernelor din cinci state în ultimele 15 ani, conform unei investigații realizate de The Guardian, care evidențiază că marile companii din domeniul alimentelor ultraprocesate au apelat în mod repetat la instanțe pentru a bloca reglementările de sănătate publică. Specialiștii avertizează că alimentele ultraprocesate (UPF) au devenit o amenințare majoră la nivel mondial pentru sănătatea publică. Consumul acestora continuă să crească, iar în țări precum Marea Britanie, Statele Unite și Australia, UPF-urile reprezintă deja până la jumătate din alimentația zilnică a populației.
Guvernele din întreaga lume au introdus măsuri pentru a contracara această tendință și pentru a asigura bunăstarea copiilor și a adulților. În rândul acestor norme se găsesc etichete de avertizare pe fața frontală a ambalajelor, limitări privind promovarea produselor nesănătoase pentru a reduce atracția lor și taxele pe alimentele nesănătoase.
În declarații publice, gigantii din industria alimentelor ultraprocesate afirmă că susțin aceste inițiative, se dedică sprijinirii consumatorilor în luarea unor decizii informate și își exprimă dorința de a contribui la soluție.
Totuși, o investigație efectuată de ziarul The Guardian, în parteneriat cu cercetători de la universități, cu redacția non-profit Lighthouse Reports și cu o rețea de parteneri media din patru continente, a relevat că numeroase dintre aceste firme au inițiat acțiuni legale împotriva guvernelor pentru a invalida, a reduce sau a întârzii implementarea măsurilor în cauză.
Scriptul adaugă o funcție în coada de comenzi a googletag, iar această funcție afișează un anunț cu identificatorul div-gpt-ad-1534428441003-0.
În intervalul 2010–2025, au fost inițiate 235 de acțiuni judiciare împotriva reglementărilor de sănătate ce se adresează alimentelor ultraprocesate, în Mexic, Columbia, Brazilia, Statele Unite și Regatul Unit, potrivit anchetei.
Fotografia a fost furnizată de Profimedia Images.
Nu se știe exact cine este responsabil pentru fiecare acțiune în justiție. Totuși, investigația a evidențiat că trei sferturi dintre acestea au fost lansate de producătorii de alimente ultraprocesate sau de asociațiile profesionale care îi reprezintă. Câteva dintre companiile implicate, ale căror denumiri pot fi menționate pentru prima dată, au cerut instanțelor să mențină confidențialitatea.
Din totalul acțiunilor întreprinse de firme în care se putea identifica reclamantul, 38% au fost inițiate de opt grupuri-mamă: Coca-Cola, PepsiCo, Mondelēz, Kellogg’s, Danone, Ferrero, Xignux și Heartland Food Products Group.
În prezent, încă există zeci de litigiile în desfășurare. În rândul celor finalizate, giganții din sectorul alimentar au cedat în trei sferturi. În plus, unele dintre aceste confruntări judiciare au acumulat aproape 600 de ani petrecuți în instanță, conform anchetei.
Litigiile care, în final, s-au încheiat fără succes, au provocat întârzierea cu ani de la adoptarea unor măsuri esențiale de sănătate publică, implicând în același timp autoritățile guvernamentale și funcționarii din sectorul sănătății în dispute complicate și oneroase.
În același timp, litigiile prelungesc criza de sănătate publică la nivel mondial, care se înrăutățește, și supun statele la cheltuieli de ordin miliarde pentru justiție și servicii medicale, spun experții.
Pe măsură ce autoritățile sunt supuse litigiilor pentru măsurile lor anti‑alimentare nesănătoase, volumul de alimente ultraprocesate (UPF) ingerat continuă să se mărească, alimentând astfel numărul în creștere de cazuri de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, tulburări psihice și alte probleme de sănătate.
Cele mai mari companii UPF din lume „nu s-ar lupta atât de tare” dacă politicile menite să limiteze consumul produselor lor ar fi ineficiente, a afirmat Marion Nestle, profesoară de nutriție, studii alimentare și sănătate publică la Universitatea din New York. „Procesele ne arată că măsurile de sănătate publică reduc vânzările produselor nesănătoase.”
Pot fi recunoscute ca unul dintre principalii factori care stimulează creșterea la nivel mondial a afecțiunilor precum obezitatea, diabetul de tip 2 și cancerul, a declarat Universitatea din Cambridge. Alimentele ultraprocesate sunt atribuite acestei tendințe. Foto cu caracter ilustrativ: Shutterstock
Chiar dacă guvernele au reușit în final să câștige majoritatea litigiilor, experții au susținut că dispute intense inițiate de firmele de alimente ultraprocesate (UPF) indică scopuri diferite: încetinirea implementării legislației, restrângerea dorinței și a capacității statelor de a adopta alte măsuri de sănătate publică și de a descuraja autoritățile de reglementare.
Strategiile adoptate au resemnat celor implementate de sectorul tutunului de mulți ani, a declarat Nestle, continuând:
„Companiile din industria alimentară sunt bine pregătite. Ele urmează la literă strategia industriei tutunului. Când toate celelalte mijloace eșuează, se recurge la procese.”
Litigiile inițiate de companiile de tutun sunt bine documentate. Acestea au dat în judecată în repetate rânduri guvernele în legătură cu legile care impuneau înlocuirea pachetelor de țigări colorate, cu marcă, cu pachete neutre, pe care să fie afișate avertismente de sănătate vizibile, inclusiv imagini grafice cu dinți putreziți, organe bolnave și tumori canceroase.
Chiar dacă acțiunile legale inițiate de industria tutunului au rezultat în mare parte în eșec, acestea au generat un nivel de stres enorm, o încărcătură de muncă colosală și cheltuieli considerabile pentru autoritățile care se străduiau să modifice direcția în sănătatea publică.
„Industria alimentelor procesate ultra-prelucrate (UPF) pare să adopte aceeași strategie”
a spus Phillip Baker, profesor asociat la Universitatea din Sydney, care analizează sistemele alimentare și creșterea globală a poverii alimentelor ultra-prelucrate (UPF).
„Industria UPF și afiliații săi au contestat în mod constant, pe cale judiciară, etichetele de avertizare de pe partea frontală a ambalajelor, restricțiile de comercializare și impozitarea, eforturile concentrându-se în anii imediat următori adoptării fiecărei politici.
„Faptul că instanțele au confirmat reglementările privind sănătatea publică în marea majoritate a cazurilor soluționate este un semnal încurajator. Însă numărul continuu de litigii, durata de mai mulți ani a unor proceduri și opacitatea care înconjoară o parte substanțială dintre reclamantele corporative indică, în ansamblu, că litigiile servesc în aceeași măsură, dacă nu chiar mai mult, la întârzierea, descurajarea și limitarea aplicării reglementărilor, decât la anularea acestora.”
Rezultatele studiului indică faptul că persoanele care au diminuat aportul de alimente ultraprocesate cu cel puțin trei porții pe zi au înregistrat un risc redus de depresie. Fotografie ilustrativă. Sursa fotografiei: Profimedia Images.
Produsele ultraprocesate (UPF) sunt obținute prin metode industriale și prin utilizarea unor ingrediente neobișnuite în magazine. În mod frecvent, acestea includ aditivi precum arome, coloranți sau emulgatori, cu scopul de a le conferi un aspect și un gust mai atrăgător.
43 dintre cei mai renumiți specialiști mondiali au examinat datele, iar rezultatele, publicate anul trecut în revista The Lancet, indică că alimentațiile încărcate cu UPF duc la supraalimentare, la o calitate nutrițională redusă și la o expunere crescută la substanțe chimice și aditivi dăunători.
Odată cu prețurile scăzute, comoditatea și disponibilitatea lor, aceste produse supun înlocuirea rapidă a alimentelor proaspete în dietele oamenilor din toate continentele. În consecință, statele implementează tot mai multe măsuri pentru a atenua impactul negativ al alimentelor ultraprocesate.
Totuși, aceste inițiative au întâmpinat o opoziție puternică. Fabricanții de alimente ultraprocesate aplică diverse metode puternice pentru a încuraja achiziția și a contracara intervențiile legislative. Metodele lor cuprind exercitarea de presiuni asupra decidenților, inițierea de parteneriate public-privat și distorsionarea dezbaterii științifice.
The Guardian a raportat în anul precedent că guvernul britanic a abandonat noile directive care încurajau magazinele să promoveze produse alimentare cu procesare redusă și bogate în nutrienți, ca urmare a unei campanii de influență desfășurate de firmele producătoare de UPF.
Secțiunea cerebrală responsabilă pentru funcția executivă – capacitatea de a analiza informații și de a face alegeri – se dovedește a fi cea mai afectată de ingerarea alimentelor ultraprocesate, conform unui studiu recent. Foto: Profimedia Images
2024, publicația britanică The Guardian a raportat că dintr-o echipă de cinci cercetători care susțineau că alimentele ultraprocesate (UPF) erau supuse unei demonizări nejustificate, trei aveau legături cu cei mai mari producători mondiali ai acestor produse.
În cadrul primei analize multinaționale de acest gen, ziarul „The Guardian” și alte instituții media au colaborat cu cercetători de la Centrul pentru Drepturile Omului Robert și Ethel Kennedy, Universitatea din Sydney, Universitatea din São Paulo și Universitatea din Caldas pentru a investiga amploarea acțiunilor legale întreprinse de industria UPF.
Investigația a relevat că în perioada 2010‑2025 au fost inițiate 235 de acțiuni legale împotriva măsurilor ce țin de alimentele cu conținut ridicat de grăsimi (UPF) în Mexic, Columbia, Brazilia, Statele Unite și Marea Britanie. Politica de etichetare a alimentelor a reprezentat domeniul în care autoritățile au fost cel mai frecvent implicate în procese, urmată de impozitele pe alimente nesănătoase și de restricțiile privind publicitatea.
Nu este surprinzător, conform Melissei Mialon, profesoară asociată la Inserm, institutul național francez de sănătate și cercetare medicală. Ea a spus:
„Industria nu dorește etichetarea pe partea frontală a ambalajelor, deoarece aceasta reprezintă un prim pas către clasificarea produselor în funcție de cât de sănătoase sunt sau nu, iar apoi devine mai ușor să le impozitezi, să le interzici comercializarea și alte măsuri de acest gen.”
În urma anchetei, s-a constatat că cele mai multe cereri legale au fost depuse în Mexic (193), Columbia (18) și Brazilia (17).
Porțiile XXL oferite de câteva rețele de restaurante duc la un consum ridicat de sare, zahăr, grăsimi și calorii. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Profimedia Images.
„Acest lucru este logic, întrucât America Latină a fost un lider mondial în adoptarea unora dintre primele politici puternice privind mediul alimentar, devenind astfel un teren de testare esențial atât pentru inovația în domeniul sănătății publice, cât și pentru rezistența industriei”.
Katherine Shats, specialist juridic în nutriția copiilor la UNICEF, a afirmat.
Mexicul se numără printre țările care au recomandat în mod explicit evitarea sau limitarea consumului de UPF sau de „alimente puternic prelucrate”.„Am observat tendințe similare în cazul legilor privind controlul tutunului, când Australia s-a confruntat cu numeroase procese și contestații atunci când a început să introducă ambalajele neutre și alte măsuri eficiente de control al tutunului”, a declarat Shats.
În urma investigației s-a constatat că în Statele Unite au fost inițiate șase litigii, iar în Marea Britanie s-a deschis una. Chris van Tulleken, profesor de boli infecțioase și sănătate globală la University College London și autor al cărții „Ultra-Processed People”, a subliniat:
Industria alimentară nu are nevoie să se obosească să intenteze acțiuni în justiție în Marea Britanie prea des, deoarece reglementările noastre sunt pline de lacune și excepții.
„Acest lucru se datorează, în parte, faptului că, în ultimele trei decenii, industria a contribuit la elaborarea normelor care reglementează alimentele nesănătoase, așa că, evident, aceste reglementări nu sunt funcționale.”
În Marea Britanie, legăturile dintre politicieni și companiile din industria alimentară sunt atât de strânse încât, conform van Tulleken, se constată o paralizie politică totală provocată de amenințările cu procesele.
„Oamenii din guvern sunt îngroziți de aceste procese.”
„În cele din urmă, guvernele trebuie să dea dovadă de curaj”, a spus Shats. „Aceste măsuri vizează protejarea copiilor, protejarea sistemelor alimentare și abordarea unui mediu alimentar care provoacă probleme de sănătate la nivelul întregii populații. Amânarea luării de măsuri din teama de litigii riscă să prelungească un prejudiciu care ar putea fi prevenit și care este mult mai dificil și mai costisitor de remediat pe termen lung.”
Un purtător de cuvânt al Coca-Cola a declarat: „Considerăm că provocările din domeniul sănătății publice sunt abordate cel mai bine prin colaborarea dintre guverne, autoritățile de sănătate publică, sectorul privat și societatea civilă. Ne implicăm în mod constructiv în subiectele care afectează activitatea noastră și respectăm rolul pe care fiecare parte interesată îl joacă în promovarea obiectivelor de sănătate publică.”
Un purtător de cuvânt al companiei Ferrero a declarat că aceasta susține obiectivele de sănătate publică menite să reducă obezitatea și bolile legate de alimentație. Acesta a adăugat: „În cazurile în care Ferrero a colaborat cu diverse autorități și organisme de reglementare, discuțiile au vizat claritatea punerii în aplicare a politicilor – cum ar fi neconcordanțele în modul în care sunt tratate produsele comparabile în cadrul aceleiași reglementări – mai degrabă decât opoziția față de obiectivele de sănătate publică.”
Un portofoliu de comunicare al Danone a afirmat:
„Suntem convinși că întreprinderile ar trebui să joace un rol pozitiv, alături de guverne, instituțiile de sănătate publică și alte părți interesate, în abordarea provocărilor din domeniul sănătății publice. Ne angajăm să menținem un dialog deschis și să colaborăm în mod constructiv cu factorii de decizie din întreaga lume.”
PepsiCo și Kellogg’s, alături de Mondelez, Xignux și Heartland Food Products Group, nu au oferit răspuns la cererea de comentarii pusă de reporterii The Guardian.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0