De ce adorm greu la hotel? Mesajul pe care îl așteaptă creierul

Dacă îți este greu să adormi la hotel în prima noapte a concediului, nu ești nicidecum singurul. Fenomenul a fost confirmat de zeci de studii și se crede că are rădăcini evolutive, a declarat Anna Wick, cercetătoare senior în domeniul somnului la Universitatea din Freiburg pentru Euronews.

„Se presupune că este un răspuns de adaptare prin care creierul aflat în stare de somn rămâne vigilent într-un mediu necunoscut”, a spus Wick.

Profesorul de psihiatrie și cercetător în somn, Ahmad Mayeli de la Universitatea din Pittsburgh, afirmă că majoritatea oamenilor se confruntă cu acest efect și că, de fapt, chiar și cei care nu îl recunosc îl simt într-o anumită măsură. În medie, persoanele dorm cu aproximativ 20-30 minute mai puțin într-un cadru nou.

Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”

lobul frontal, regiunea legată de cea mai profundă etapă a somnului, a fost observată cu activitate crescută, semnalând o stare de alertă. În esență, persoanele nu doar că dorm mai puțin, ci și intră în faze de somn mai superficiale.

„Este ca și cum, asemenea delfinilor, o parte a creierului rămâne trează în timp ce dormi”, afirmă Mayeli. „Nu este exact ca în cazul delfinilor, dar studiile arată totuși că o parte a creierului doarme mai puțin”, subliniază el.

Capacitatea de a ceda somnului într-un hotel variază în funcție de etă.

Efectul se observă mai intens la copii, adolescenți și la adulții în vârstă, iar în mod obișnuit, se agravează pe măsură ce vârsta avansează. Cei din jurul vârstei de 20 de ani sunt cei mai puțin afectați.

Maieli consideră că, din perspectiva evoluției, sistemul nostru nervos ar putea fi predispus să manifeste prudență în medii neîntâlnite, întrucât, pe parcursul istoriei, acestea au reprezentat principalele amenințări pentru somn.

„Nu contează dacă este un hotel Marriott sau savana”, afirmă el.

cercetătorul subliniază că

„Creierul tău nu a primit mesajul că acest loc este complet sigur”

.

Wick afirmă că probele indică că efectul se estompează după noaptea inițială.

În general, persoanele care experimentează anxietate sunt afectate într-un mod disproporționat.

Lisa Strauss, psiholog expert în terapia cognitiv-comportamentală a tulburărilor de somn, afirmă că, pe lângă alertarea evolutivă, există numeroși factori care pot perturba somnul într-un mediu nou.

Chiar dacă rămâi în același fus orar, simpla călătorie poate genera un efect negativ. Mediul poate juca un rol, de exemplu prin lumina intermitentă a unui detector de fum din cameră. În plus, tensiunile relaționale, cum ar fi vizitele la rude cu care nu ești foarte apropiat, pot contribui la aceeași stare.

Lisa Strauss, psiholog cu expertiză în terapia cognitiv-comportamentală a tulburărilor de somn, menționează că anumite persoane pot avea un somn mai bun în prima noapte dacă sunt epuizate după o zi lungă de călătorie sau dacă noul mediu le conferă senzația de izolare față de factorii de stres zilnic.

Conform acestei perspective, indivizii cu un grad înalt de anxietate prezintă o vulnerabilitate accentuată. Astfel se generează o „profeție” autoîmplinitoare: temerile legate de posibilitatea de a adormi devin exact factorul care îi menține în stare de veghe.

Ce strategii poți adopta pentru a obține un somn de calitate în prima noapte petrecută departe de casă?

Strauss sugerează obiceiuri simple de igienă a somnului, precum a te culca într-o cameră răcoroasă și întunecată, la aceeași oră în fiecare seară, a adopta o rutină de seară și a dezactiva ecranele cu mult timp înainte de a merge la culcare. Aceste recomandări devin cu atât mai eficiente dacă le începi (sau le revii) în zilele sau săptămânile premergătoare unei călătorii importante.

Ea recomandă ca persoanele să încerce să transforme spațiul într-un mediu mai familiar, petrecând mai mult timp în patul nou. Pot să citească sau să se angajeze într-o activitate calmă și familiară, astfel încât să reducă senzația de neobișnuit. În plus, pot să aducă cu ele obiecte cunoscute, cum ar fi perna sau pătura preferată.

În cazul în care o persoană suferă de anxietate intensă, Strauss sugerează să se vizualizeze într-un cadru natural sigur și familiar, precum un traseu de drumeție preferat sau o plajă pe care o iubește.

Înainte de a acționa, individul trebuie să recunoască anxietatea resimțită și să repete afirmații constructive ce pot diminua starea de hipervigilență.

„Să știi că ești în siguranță. Să știi că ești iubit. Să fii împăcat”

reprezintă un exemplu de astfel de fraze, oferite de aceasta.

Mayeli afirmă că impactul primei nopți nu constituie, în realitate, un motiv de îngrijorare pentru oameni și că este facil să recuperezi una sau două ore de somn pierdute într-o singură noapte.

Cu toate acestea, el sugerează să te prezici cu o zi înainte pentru a te acomoda, în cazul în care ai o întâlnire sau un eveniment de importanță.

Imagine articol: Monkey Business Images.