De ce ne lipsește timpul, deși muncim mai puțin decât credem?
De HotNews.ro, acum 6 luni
România figurează drept una dintre țările europene cu cea mai extinsă perioadă de muncă săptămânală, conform datelor oferite de Eurostat. Deși numărul de ore lucrate...
0
România figurează drept una dintre țările europene cu cea mai extinsă perioadă de muncă săptămânală, conform datelor oferite de Eurostat. Deși numărul de ore lucrate legal a înregistrat o scădere constantă pe parcursul ultimilor zece ani, problema deficitului de timp nu poate fi atribuită exclusiv programului de lucru. Pentru numeroși adulți, ziua se încheie rapid, înainte ca aceștia să poată beneficia de timp personal. O parte semnificativă din timp se risipeste din cauza interferențelor, a deciziilor minore, a mesajelor și a oboselii psihice. În acest mod, o zi poate da impresia unei încărcături mult mai mari decât cea reflectată de calendar.
Potrivit Laura Vanderkam, o expertă americană în organizarea timpului, oamenii tind să aibă o percepție eronată asupra volumului lor de muncă. Studiul său a scos la iveală că participanții la un experiment de urmărire a activităților zilnice, în număr de aproape 300, au înregistrat un timp efectiv de lucru mai mic decât estimările lor inițiale, după ce au consemnat cu atenție toate activitățile desfășurate pe parcursul unei săptămâni.
Percepția noastră asupra timpului este puternic influențată de memoria care comprimă zilele, făcând ca unele zile încărcate să domine impresia noastră despre întreaga perioadă. Acest fenomen duce la o distorsiune între timpul efectiv lucrat și cel perceput subiectiv ca fiind dedicat muncii. Cauza acestei discrepanțe nu rezidă doar în durația programului de lucru, ci și în modul în care sunt gestionate orele de timp liber de după încheierea activității profesionale. Astfel, după o zi solicitantă, activitățile lipsite de un scop clar, precum navigarea fără direcție pe platformele online, pot acapara rapid timpul rămas, mai ales atunci când se instalează oboseala mentală.
În fiecare zi, patru ore de timp liber sunt risipite în fața monitoarelor.
În urma unui calcul efectuat pe parcursul unui an întreg, se ajunge la concluzia că impresia de insuficiență a timpului disponibil nu poate fi atribuită exclusiv activității profesionale. 8.760 de ore conține un an calendaristic. După deducerea a aproximativ 1.750 de ore dedicate activității profesionale și 2.700 de ore pentru odihnă, rezultă un număr superior la 4.300 de ore în care o persoană rămâne trează și nu este angajată în muncă.
În mod inevitabil, o parte din timpul nostru este alocată pentru activități precum deplasările, achizițiile, îngrijirea copiilor, treburile domestice și responsabilitățile familiale. În ciuda acestui fapt, numeroase ore libere sunt adesea dedicate activităților pasive, în special vizionării televizorului, utilizării telefonului și navigării pe platformele online. Un studiu realizat în SUA cu privire la modul de utilizare a timpului, dat publicității în iunie 2025 de către Biroul american pentru statistica muncii, relevă că adulții petrec, în medie, 2 ore și 36 de minute zilnic în fața televizorului, ceea ce reprezintă cea mai mică perioadă înregistrată în ultimul deceniu. Însă, această scădere nu implică neapărat o creștere a timpului dedicat lecturii, activităților fizice sau odihnei efective. O parte din acest timp a fost, probabil, redistribuită către utilizarea telefonului și a altor dispozitive mobile, care sunt mai dificil de cuantificat în statisticile tradiționale.
Potrivit Laurei Vanderkam, intervalul de timp dintre sfârșitul activității profesionale și momentul culcării este cel mai puțin eficient gestionat pe parcursul zilei. Laura Vanderkam subliniază că la locul de muncă, activitățile sunt structurate în jurul ședințelor, termenilor limita și responsabilităților specifice. În viața de familie, timpul este organizat în jurul evenimentelor precum mesele, temele, achizițiile și alte obligații. În contrast, perioada cuprinsă între orele 18.00 și 22.00 se caracterizează printr-o scurgere rapidă și imperceptibilă a timpului.
Un experiment derulat de o expertă în organizarea eficientă a timpului a reunit aproape 200 de persoane care au selectat o activitate zilnică singulară, cu o durată de 30 sau 60 de minute, care nu avea nicio legătură cu activitățile profesionale, sarcinile domestice sau rutina personală de igienă. Unii dintre participanți au optat pentru lectură, în timp ce alții au ales să se plimbe, să practice un instrument muzical sau să se implice într-o activitate pe care o postponevă în mod constant. La o lună de la începerea experimentului, un număr semnificativ de participanți au raportat că serile lor au devenit mai plăcute și mai productive, chiar dacă nu au înregistrat schimbări majore în programul lor zilnic.
Înregistrând activitățile zilnice pe parcursul unei săptămâni, oamenii de știință au observat că oamenii tind să creadă că lucrează mai mult decât o fac, în realitate.
Pentru a înțelege mai bine cum se utilizează timpul, Laura Vanderkam sugerează un exercițiu simplu: înregistrarea tuturor activităților efectuate la fiecare 30 de minute, timp de o săptămână. Acest exercițiu nu are scopul de a impune un control strict, ci mai degrabă de a oferi o imagine clară a modului în care se desfășoară, în realitate, o zi obișnuită.
Abia atunci când fac o evaluare atentă, mulți oameni realizează discrepanța dintre ceea ce consideră a fi programul lor de lucru și realitate. De fapt, numărul de ore lucrate efectiv poate fi mai mic decât își imaginează, în timp ce timpul alocat pentru navigarea pe rețele sociale poate fi considerabil mai mare.
Un sistem de planificare a timpului, alcătuit dintr-un tabel cu secțiuni dedicate zilelor și intervalelor de jumătate de oră, completat de mai multe ori pe zi, este utilizat de către specialistă. Laura Vanderkam a afirmat că orice persoană dispune de timp liber, chiar dacă nu în cantitatea dorită.
„Toată lumea are timp liber, chiar dacă nu atât cât și-ar dori. Nu pot promite că e timp folosit bine, dar pot promite că există”
, a subliniat ea.
Un weekend considerat de mulți o perioadă de relaxare și de deconectare de la activitățile zilnice.
În anul 2020, o cercetare științifică apărută în revista Social Psychological and Personality Science a examinat modul în care activitățile din timpul weekend-ului pot avea un impact asupra perioadelor ulterioare din săptămână, studiu desfășurat de către experții de la UCLA Anderson School of Management.
În cadrul unui experiment, un număr de 441 de angajați americani au fost separați în două categorii distincte. Un grup a fost instruit să considere weekendul ca o perioadă de vacanță, în timp ce celuilalt grup i s-a recomandat să-și petreacă zilele de sfârșit de săptămână în maniera obișnuită. La revenirea la birou, luni, participanții din prima categorie au semnalat o stare de spirit îmbunătățită, scăderea numărului de emoții negative și o satisfacție profesională superioară.
Studiile au arătat că distincția nu se datorează activităților întreprinse, ci mai degrabă modului în care oamenii percep timpul liber. În situația de „vacanță”, oamenii au alocat mai puțin timp pentru activitățile domestice și s-au implicat mai intens în activitățile alese.
Accentul se mută de la gestionarea timpului la concentrarea atenției. Această schimbare de perspectivă a fost sugerată de un psiholog, care consideră că
„Managementul timpului nu este soluția”
.
În abordarea problemelor legate de timp, Adam Grant, un psiholog organizațional cunoscut și autor a numeroase cărți despre performanță, subliniază că chestiunea nu rezidă în gestionarea timpului, ci mai degrabă în modul în care interacționăm cu acesta.
„Managementul timpului nu este soluția, este de fapt parte din problemă. Există un număr limitat de ore într-o zi, iar concentrarea exclusivă pe managementul timpului ne face mai conștienți de cât de multe dintre acele ore risipim”
, a afirmat el.
Potrivit spuselor lui Grant, planificarea eficientă a timpului începe cu identificarea momentului optim pentru fiecare categorie de activitate, și nu cu segmentarea zilei în intervale orare. Complexitatea sarcinilor influențează considerabil capacitatea de a le îndeplini eficient la diferite ore. De exemplu, anumite persoane posedă o capacitate de concentrare superioară dimineața, ceea ce le permite să abordeze cu succes decizii importante, sarcini de scris sau analize detaliate. Dimpotrivă, seara devine perioada în care unii oameni sunt mai productivi datorită numărului redus de întreruperi și capacității de concentrare sporite.
Rezultatele unui studiu condus de Grant într-un centru comercial din Coreea au demonstrat că modul în care sunt organizate sarcinile poate afecta eficiența. Atunci când angajații au început cu o activitate extrem de captivantă, performanțele lor au scăzut ulterior atunci când au trecut la activități mai puțin interesante. Acest fenomen poate fi explicat prin conceptul de reziduu de atenție, potrivit căruia o parte a creierului rămâne concentrată asupra sarcinii precedente, ceea ce face dificilă focalizarea pe activități mai banale. În acest context, ordinea optimă a sarcinilor ar fi să înceapă cu una moderată din punct de vedere al interesului, urmată de una mai puțin atractivă, pentru ca recompensa – și anume sarcina cea mai fascinantă – să fie oferită la final.
Un studiu realizat în România arată că micropauzele au capacitatea de a diminua oboseala fără a perturba ritmul de lucru.
Un studiu amplu, condus de Patricia Albulescu, cercetător la Departamentul de Psihologie al Universității de Vest din Timișoara, a investigat efectele pauzelor scurte în timpul activității. Rezultatele acestui studiu au fost publicate în anul 2022 în prestigioasa revistă PLOS ONE. Cercetarea a analizat datele a 22 de studii privind pauzele scurte dintre sarcinile de lucru, implicând un număr total de 2.335 de participanți.
Studiile au scos la iveală faptul că intervalele de pauză mai mici de zece minute sunt capabile să diminueze senzația de oboseală și să păstreze nivelul de energie, îndeosebi atunci când sunt integrate în mod deliberat.
Într-un an, doar zece minute pe zi se transformă în 60 de ore. Acumularea acestor minute poate avea un impact semnificativ pe parcursul unui an.
Pentru a aborda obiectivele care par dificil de îndeplinit, Laura Vanderkam propune o abordare extrem de simplă: fragmentarea lor în etape zilnice reduse. Această strategie i-a permis să traverseze întregul roman „Război și pace”, citind câte un capitol zilnic, în cele 361 de capitole ale cărții. În 2024, a recurs la aceeași tactică pentru a parcurge 1.080 de lucrări cunoscute ale lui Bach.
La prima vedere, zece minute zilnice par o perioadă de timp extrem de scurtă pentru a atinge un țel ambițios, însă însumate pe parcursul unui an, acestea se transformă în peste 60 de ore. În acest răstimp, asimilarea vocabularului fundamental al unei limbi străine devine posibilă, la fel și învățarea scalelelor majore la pian sau citirea a 100 de pagini dintr-un volum.
Specialista a accentuat că oamenii au tendința de a exagera capacitățile lor pe termen scurt și, dimpotrivă, subapreciază posibilitățile pe care le au pe termen lung.
Rezultatele unei cercetări științifice, apărute în revista Psychological Science, au demonstrat că percepția timpului se poate modifica atunci când este dedicat unor activități cu valoare. În urma unui experiment, persoanele care și-au oferit sprijin unor elevi aflați în dificultate au raportat, ulterior, o senzație de presiune temporală mai scăzută în comparație cu participanții care au avut parte de o perioadă de timp liberă.
Nu a contat numărul de ore, ci felul în care au fost folosite.
Tehnica Pomodoro a fost creată de Francesco Cirillo în anii 1980. Această metodă constă în împărțirea muncii în intervale de 25 de minute de concentrare intensă, urmate de cinci minute de pauză. După patru astfel de cicluri, se recomandă o pauză mai lungă de 15-30 de minute. Numele acestei tehnici provine de la un ceas de bucătărie în formă de roșie pe care Cirillo îl folosea în perioada studenției. Această abordare se dovedește utilă mai ales pentru sarcinile greu de început.
Tehnica Pomodoro este o metoda de gestionare a timpului care se bazează pe împărțirea activităților în intervale de timp.
O altă tehnică eficientă este blocarea unor intervale de timp în calendar, cunoscută sub numele de time blocking. Această metodă implică rezervarea unor intervale clare pentru anumite tipuri de activități. De exemplu, mailurile pot fi verificate în două-trei reprize pe zi, în loc de a fi verificate de fiecare dată când apare o notificare. Această abordare reduce trecerile dese de la o sarcină la alta și ajută la protejarea intervalelor de lucru concentrat.
Matricea Eisenhower este o altă metodă utilă pentru gestionarea timpului. Această matrice împarte sarcinile în funcție de două criterii: urgența și importanța. Unele sarcini trebuie făcute imediat, în timp ce altele pot fi programate, delegate sau eliminate. Această abordare se dovedește utilă mai ales atunci când lista de sarcini pare plină, dar nu toate activitățile au aceeași importanță.
Regula celor două minute, popularizată de David Allen în lucrarea Getting Things Done, afirmă că o sarcină care poate fi rezolvată în mai puțin de două minute ar trebui făcută pe loc. Un răspuns scurt, o confirmare, o programare sau o notă rapidă nu mai ajung astfel să se adune într-o listă mentală care consumă atenție.
Potrivirea sarcinilor cu ritmul zilei este o altă abordare eficientă. Daniel Pink, autorul cărții „Când. Secretele științifice ale momentului perfect”, recomandă organizarea activităților în funcție de energia mentală. Pentru mulți, dimineața este mai potrivită pentru analiză, decizii și activități care cer concentrare. Sarcinile administrative pot fi lăsate pentru orele în care energia scade, iar activitățile creative pot merge mai bine spre după-amiază, în perioade mai relaxate. Pentru cei care lucrează mai bine seara, ordinea se schimbă.
Tehnica Pomodoro
Blocarea unor intervale de timp în calendar
Matricea Eisenhower
Regula celor două minute
Potrivirea sarcinilor cu ritmul zilei
Tehnica Pomodoro. Metoda, creată de Francesco Cirillo în anii 1980, împarte munca în intervale de 25 de minute de concentrare, urmate de cinci minute de pauză. După patru astfel de cicluri, urmează o pauză mai lungă, de 15-30 de minute. Numele vine de la ceasul de bucătărie în formă de roșie pe care Cirillo îl folosea în perioada studenției. Tehnica poate fi utilă mai ales pentru sarcinile greu de început.
Blocarea unor intervale de timp în calendar. Time blocking înseamnă rezervarea unor intervale clare pentru anumite tipuri de activități. Mailurile, de exemplu, pot fi verificate în două-trei reprize pe zi, nu de fiecare dată când apare o notificare. Metoda reduce trecerile dese de la o sarcină la alta și ajută la protejarea intervalelor de lucru concentrat.
Matricea Eisenhower. Această metodă împarte sarcinile în funcție de două criterii, urgența și importanța. Unele lucruri trebuie făcute imediat, altele pot fi programate, delegate sau eliminate. Este utilă mai ales când lista de sarcini pare plină, dar nu toate activitățile au aceeași importanță.
Regula celor două minute. Popularizată de David Allen în Getting Things Done, regula spune că o sarcină care poate fi rezolvată în mai puțin de două minute ar trebui făcută pe loc. Un răspuns scurt, o confirmare, o programare sau o notă rapidă nu mai ajung astfel să se adune într-o listă mentală care consumă atenție.
Potrivirea sarcinilor cu ritmul zilei. Daniel Pink, autorul cărții „Când. Secretele științifice ale momentului perfect”, recomandă organizarea activităților în funcție de energia mentală. Pentru mulți, dimineața este mai potrivită pentru analiză, decizii și activități care cer concentrare. Sarcinile administrative pot fi lăsate pentru orele în care energia scade, iar activitățile creative pot merge mai bine spre după-amiază, în perioade mai relaxate. Pentru cei care lucrează mai bine seara, ordinea se schimbă.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
COMENTARII / 0