Odată cu venirea toamnei, scurtarea zilelor și scăderea temperaturilor determină organismul să se adapteze treptat unui nou ritm. Pentru multe persoane, această tranziție poate fi însoțită de oboseală accentuată, somnolență pe parcursul zilei sau modificări ale programului de odihnă. Dr. Andreea Mihaela Popa, medic pneumolog cu competențe în somnologie, a explicat pentru Digi24.ro cum influențează schimbarea anotimpului somnul și nivelul de energie, dar și ce măsuri pot ușura adaptarea.
Oboseala de lungă durată, care se intensifică sau perturbe activitățile zilnice, nu trebuie considerată automat ca fiind cauzată de trecerea anotimpului.
De ce, în toamnă, ne simțim mai obosiți?
“Schimbarea anotimpului nu înseamnă doar temperaturi mai scăzute, ci și modificări ale duratei zilei, ale expunerii la lumină naturală, ale rutinei zilnice și, uneori, ale nivelului de activitate fizică.”
Pe măsură ce sezonul de toamnă se apropie, durata zilelor scade progresiv, iar corpul primește mai puțină lumină naturală comparativ cu perioada estivală. Această diminuare poate afecta ritmul circadian, denumit intern «ceasul biologic», care controlează trecerea dintre somn și veghe.
Pentru unele persoane, adaptarea la noile condiții poate fi însoțită de oboseală mai accentuată, somnolență pe parcursul zilei, lipsă de energie sau dificultăți de concentrare. În cele mai multe situații, aceste manifestări pot reprezenta o etapă firească de acomodare a organismului la schimbările sezoniere și nu indică automat existența unei probleme de sănătate.”, a explicat Dr. Andreea Mihaela Popa, medic pneumolog cu competențe în somnologie
În ce mod lumina influențează ritmul circadian și somnul
Radiația luminoasă constituie unul dintre principalii factori care determină ritmul circadian și ciclul somn-veghe. În seară, odată cu scăderea intensității acesteia, secreția de melatonină crește, hormon ce pregătește organismul pentru odihnă. În contrast, expunerea la lumină în timpul dimineții reduce această secreție și stimulează starea de vigilență.
Toamna, scurtarea intervalului de lumină naturală poate influența acest mecanism, iar unele persoane pot observa că se trezesc mai greu, adorm la ore diferite sau se simt mai puțin odihnite. Totodată, expunerea la lumină artificială seara, în special prin utilizarea telefonului, televizorului sau laptopului, poate îngreuna instalarea somnului.”, a adăugat specialistul
Cât timp trebuie să treacă organismul pentru a se acomoda cu trecerea anotimpului?
„Nu există un interval valabil pentru toată lumea. Perioada de adaptare poate varia în funcție de programul de odihnă, expunerea la lumină, nivelul de activitate fizică, stres și starea generală de sănătate. Pentru multe persoane, manifestările sunt ușoare și se estompează treptat, în decurs de câteva zile sau săptămâni.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Medic: „Este important să facem diferența între o perioadă firească de adaptare și o stare de oboseală persistentă”
Conform experților în somnologie, senzația de oboseală ce continuă, devine mai severă sau începe să perturbe activitățile zilnice, nu trebuie să fie asociată automat cu trecerea anotimpului.
Este esențial să acordăm o atenție sporită când se prezintă sforăit puternic, întreruperi respiratorii în timpul somnului, multiple treziri, cefalee matinală, somnolență intensă pe parcursul zilei sau probleme majore de concentrare. În astfel de cazuri, se sugerează efectuarea unei evaluări medicale.
Un somn necorespunzător poate fi cauzat de numeroși factori, iar ceea ce la prima vedere pare o simplă „oboseală de toamnă” poate, uneori, ascunde o tulburare de somn ce necesită investigații.
În ce mod putem face mai simplu ajustarea ritmului de somn
„Un prim pas este menținerea unui orar regulat de odihnă. Culcarea și trezirea la ore apropiate în fiecare zi, inclusiv în weekend, oferă un reper stabil și pot facilita adaptarea ceasului biologic.
Expunerea la lumină naturală are un rol esențial, mai ales în prima parte a zilei. O excursie matinală în aer liber poate facilita alinierea ritmului circadian și poate susține diferențierea mai precisă a fazelor de activitate și de somn.
Exercițiile periodice sprijină obținerea unui somn de calitate. Mișcarea poate îmbunătăți odihna, însă exercițiile foarte intense trebuie evitate aproape de ora de culcare, pentru că pot menține corpul în stare de alertă.
În timpul serii, este sugerat să se diminueze treptat factorii care pot prelungi procesul de adormire. Reducerea expunerii la lumină intensă și a perioadei petrecute în fața ecranelor, combinată cu o rutină calmă înainte de culcare, poate sprijini pregătirea corpului pentru somn.
Mediul în care ne odihnim contează, de asemenea. Un spațiu de somn calm, întunecat și menținut la o temperatură plăcută poate sprijini un somn de calitate. Confortul și reducerea factorilor disconfortabili constituie elemente esențiale ale unei igiene bune a somnului.
Cafeaua băută târziu poate perturba somnul.
Un alt factor important este ingerarea cofeinei. Consumul de cafea și a altor băuturi ce conțin această substanță, dacă se face în a doua jumătate a zilei, poate amâna somnul și poate afecta calitatea acestuia, chiar dacă efectele nu apar imediat.
a concluzie Dr. Andreea Mihaela Popa, specialist în pneumologie și somnologie.
COMENTARII / 0