De ce unii oameni răspund slab la vaccinuri? Indiciul descoperit în sânge înainte de imunizare

Se generează un element div și se stochează în variabila ad. ad.id este egal cu ‘AdSense’; ad.className = ‘AdSense’;Citește șiO tumoare de peste 10 kilograme,...

Se generează un element div și se stochează în variabila ad.

ad.id este egal cu ‘AdSense’;

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiO tumoare de peste 10 kilograme, cât o minge de baschet, a fost extirpată din abdomenul unui bărbat de 68 de ani

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position = ‘absolute’;

Linia de cod atribuie valoarea ‘-1px’ proprietății top a stilului elementului ad.

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3917293″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/de-ce-unii-oameni-raspund-slab-la-vaccinuri-indiciul-descoperit-in-sange-inainte-de-imunizare-3917293″,”fullCatPath”:”/stiri/actualitate/sanatate”}

Un studiu efectuat în Statele Unite asupra a peste 4.000 de indivizi sugerează că profilul anticorpilor pre-existenți în sânge poate prezice modul în care corpul răspunde la vaccin, declară cercetătorii. Folosind inteligența artificială, aceștia au descoperit modele ce pot identifica subiecții cu risc de răspuns imun slab, chiar și printre cei considerați sănătoși, menționează News.ro.

Vaccinurile asigură protecție pentru majoritatea populației împotriva formei severe a bolilor, însă puterea răspunsului imun variază de la o persoană la alta. Vârsta, sexul, predispozițiile genetice, antecedentele de boli și condițiile preexistente sunt factori legat de diferențele observate în reacția la vaccin.

imunosupresie este termenul folosit pentru a descrie variația semnificativă a reacției la vaccin, chiar și printre indivizi cu sistem imunitar compromis. În mod obișnuit, persoanele afectate de boli sau supuse la terapii ce diminuă activitatea sistemului imunitar sunt expuse unui risc crescut de a avea un răspuns insuficient. Totuși, unele dintre aceste persoane pot obține un răspuns robust, în timp ce anumite persoane sănătoase pot prezenta un răspuns mai slab.

Cercetătorii au examinat peste 8.600 de mostre de sânge.

Arizona State University (ASU) a condus cercetări pentru a determina dacă datele preexistente în sânge înainte de vaccinare pot sprijini estimarea răspunsului imun. În cadrul studiului, s-au

În cadrul testelor de sânge, grupul a cuantificat anticorpi orientați spre 185 de antigene – structuri pe care sistemul imunitar le poate identifica și pentru care poate genera un răspuns. Măsurarea a cuprins antigene de la SARS-CoV-2, virusul responsabil pentru COVID-19, precum și de la alte virusuri și bacterii comune, inclusiv ținte legate de bolile autoimune.

Printre participanți se numără voluntari sănătoși și persoane afectate de afecțiuni sau tratamente care implică imunosupresie. În grup au fost incluși indivizi cu infecție HIV, mielom multiplu, tumori maligne ale organelor solide, boli autoimune și boli inflamatorii intestinale (BII), precum și pacienți care au beneficiat de un transplant de organ solid.

Echipa de cercetare a examinat mostre prelevate atât înainte, cât și după administrarea vaccinului COVID-19. Mai târziu, s-a aplicat inteligența artificială (AI) pentru a descoperi modelele de anticorpi care se leagă de reacții vaccinale puternice sau deficiente.

Categoria de risc nu poate prezice reacția individuală a fiecărui pacient.

Analiza a relevat că mai multe categorii de persoane cu imunosupresie prezentau o șansă crescută de a dezvolta un răspuns redus la vaccin. Însă, clasificarea în funcție de o categorie clinică nu a permis anticiparea reacției la nivel individual.

Printre participanții din studiul respectiv, cei cu imunosupresie au obținut reacții imunologice deosebit de puternice. În aceeași perioadă, doar 5–6% dintre indivizii sănătoși au manifestat răspunsuri slabe la vaccinul COVID‑19.

Cercetătorii au observat şi o asociere între nivelurile mai ridicate ale anumitor anticorpi preexistenţi şi un răspuns mai puternic la vaccinare. Printre aceştia s-au numărat anticorpii împotriva unor microorganisme frecvente, precum Staphylococcus aureus, virusul sinciţial respirator (RSV) şi respirovirusul uman 3.

Anticorpii „santinelă” reprezintă indiciul ascuns în sânge

Autorii denumesc acești anticorpi „santinelă” pentru că aceștia ar putea indica nivelul de pregătire al sistemului imunitar înainte de administrarea vaccinului. Ei nu se activează neapărat împotriva antigenului vaccinului, însă existența lor poate arăta cât de bine este pregătită porțiunea sistemului imunitar care produce anticorpi și este capabilă să reacționeze la stimulare.

După aceea, grupul a examinat întregul spectru de anticorpi, nu doar câțiva markeri izolați. În această fază, cercetătorii au recurs la un model de învățare profundă, o tehnologie AI ce detectează modele sofisticate în seturi de date extinse.

Modelul a integrat datele colectate din tot setul de anticorpi pentru a crea un profil imun mai cuprinzător. Prin urmare, cercetătorii au reușit să descopere modele legate de indivizii cu o probabilitate mai mare de a avea un răspuns slab la vaccin.

Metoda propusă se distinge de procedurile care evaluează eficacitatea vaccinului prin analize genetice. În această situație, datele provin din măsurătorile anticorpilor detectați în sânge, iar experții susțin că această tehnică ar putea fi mai simplu integrată în practica clinică.

„Studiul nostru a arătat că anumiţi biomarkeri, atunci când sunt analizaţi cu ajutorul AI, pot anticipa cine are şanse să răspundă bine la un vaccin, chiar înainte de administrarea acestuia. Rezultatele sugerează că unele persoane pot avea un sistem imunitar mai pregătit să răspundă decât altele”, a declarat joi coordonatorul studiului, dr. Joshua LaBaer, medic specializat în medicină internă şi oncologie medicală, director executiv al Biodesign Institute din cadrul ASU şi director al Virginia G. Piper Center for Personalized Diagnostics, citat într-un comunicat al universităţii.

În ce mod ar putea fi aplicată această descoperire în viitor?

Tehnologiile implementate în cercetare facilitează evaluarea simultană a reacțiilor anticorpilor față de multiple ținte. În loc să verifice exclusiv prezența anticorpilor împotriva unui singur agent patogen, tehnica investighează un profil imun rezultat din expuneri anterioare la virusuri, bacterii și diverse antigene.

Autorii subliniază că concluziile ar putea fi valabile și pentru alte vaccinuri, dacă vor fi confirmate prin cercetări adiționale. Analiza anticorpilor „santinelă” ar putea fi explorată atât pentru evaluarea vaccinurilor, cât și pentru detectarea persoanelor cu răspuns imun scăzut.

În viitorul apropiat, o astfel de metodă ar putea sprijini medicii în identificarea pacienților care ar putea necesita doze suplimentare, de o monitorizare mai atentă sau de alte strategii de prevenție a bolilor. Cercetătorii consideră că această tehnică poate contribui și la clarificarea diferențelor individuale în răspunsul la vaccinare.

Rezultatele indică faptul că predictibilitatea răspunsului la vaccin nu poate fi dedusă exclusiv din starea de sănătate a pacientului sau din terapiile care compromit imunitatea. Profilul antic

Coordonarea cercetării a fost efectuată de ASU, în parteneriat cu instituții medicale și de cercetare din Statele Unite. În joi, studiul a fost publicat în revista Cell Press Blue.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });

COMENTARII / 0