un milion de persoane au fost incluse într-o analiză ce combină informații genetice și psihologice, iar rezultatele au 1.000 de variante genetice legate de trăsături de personalitate. Aceste descoperiri oferă cercetătorilor noi indicii privind legătura dintre biologie și experiențele de viață, conform publicației Time.
Studia a ieșit în publicația științifică Nature și investighează conexiunea dintre diferitele variante genetice și cele cinci dimensiuni esențiale ale personalității, denumite în psihologie „Big Five”.
Este vorba despre extraversie, deschiderea către experiențe noi, agreabilitate, nevrotism – asociat cu tendința spre anxietate și alte emoții negative – și conștiinciozitate, care include caracteristici precum autodisciplina și respectarea regulilor.
Citește șiMeniurile din spitale verificate: Manager caută 22 lei, trei mese pe zi
Mai mult de 1.000 de variante genetice au fost identificate ca fiind asociate cu personalitatea.
Ideea că personalitatea este influențată și de factori ereditari nu este recentă. În cercetările anterioare, însă, s-au întâmpinat dificultăți în a stabili legături clare, în parte pentru că eșantioanele erau mai reduse și se concentra pe impactul unor gene individuale.
Noua cercetare indică o imagine mult mai complexă: nu există o singură „genă a extraversiei” sau o „genă a anxietății”. În schimb, personalitatea pare să fie influențată de un număr foarte mare de variante genetice, fiecare având un efect redus.
În scopul acumulării unui set de date de dimensiune adecvată, autorii au colaborat cu experți din diverse țări și au exploatat colecții de informații ce includeau atât date genomice, cât și rezultate ale testelor de personalitate.
În ansamblu, s-au identificat mai mult de peste 1.000 de variante genetice care ar putea justifica diferențele de personalitate ale indivizilor.
Genetica ar putea clarifica doar o porțiune din trăsăturile de personalitate.
Printre concluziile semnificative se evidențiază faptul că genetica nu reprezintă un destin predeterminat.
Cercetătorii au descoperit că o porțiune, deși modestă, dar semnificativă, a trăsăturilor de personalitate poate fi prevăzută pe baza datelor genetice – până la 13%.
Rezultatul confirmă ideea conform căreia personalitatea se dezvoltă printr-o interacțiune complexă între predispozițiile genetice și factorii de mediu.
De asemenea, faptul că un părinte prezintă extrovertit nu implică neapărat ca și copiii săi să manifeste aceeași caracteristică. Cercetătorii susțin că procesele implicate sunt considerabil mai complicate și că, probabil, există un număr mult mai mare de gene ce influențează personalitatea decât cele descoperite până în prezent.
Din personalitate până la sănătate.
Analiza acestei conexiuni poate genera implicații care depășesc sfera psihologică. În studiile anterioare, personalitatea a fost legată de diverse comportamente și de rezultate asociate sănătății.
Michel Nivard, profesor de epidemiologie genomică la Universitatea din Bristol și unul dintre autorii cercetării, subliniază importanța personalității pentru sănătate. Trăsăturile din modelul Big Five au fost asociate, de exemplu, cu riscul unor probleme de sănătate mintală, iar nevrotismul a fost corelat cu anxietatea.
Caracteristicile de personalitate pot influența șansele ca un individ să urmeze un regim terapeutic sau să caute asistență medicală atunci când apare o problemă de sănătate.
Cercetătorii au constatat și legături neașteptate. Indivizii cu trăsături genetice asociate cu extraversia au înregistrat o șansă crescută de a contracta COVID-19 în faza inițială a pandemiei. O explicație comportamentală avansată sugerează că persoanele mai sociabile ar fi putut profita de relaxarea restricțiilor privind contactele sociale.
vârsta mijlocie a fost asociată cu locul în care indivizii ajung să locuiască, conform observațiilor. Genele legate de o deschidere crescută la experiențe noi s-au regăsit cu mai mare frecvență la persoanele care trăiesc în orașe cosmopolite, în timp ce alelele asociate nevrotismului au apărut mai des la cei din suburbii prospere. Aceste legături sunt doar statistici, nu dovada că anumite gene determină direct locul de reședință al unei persoane.
Testele de personalitate rămân mai utile decât ADN-ul
Autorii susțin că aceste descoperiri ar putea sprijini psihologii și neurologii în aprofundarea înțelegerii mecanismelor biologice ce stau la baza personalității, precum și a legăturii dintre predispozițiile personale și experiențele de viață.
În viitorul îndelungat, informațiile genetice ar putea fi analizate și pentru a identifica predispoziții către anumite probleme de sănătate mintală, însă variantele găsite reprezintă doar o mică parte din multitudinea de factori implicați.
Cercetătorii avertizează că, pentru cei interesați să înțeleagă trăsăturile proprii, nu este recomandată testarea genetică. Potrivit lui Nivard, în prezent, un test Big Five validat științific furnizează informații mult mai relevante despre personalitate decât analiza genomului.
COMENTARII / 0