De la fluturi în stomac la inima frântă. Cum reacționează organismul la îndrăgostire și la pierderea iubirii

Specialiștii în neuroștiințe și psihologie susțin că despărțirea de o relație poate provoca reacții biologice legate de stres, anxietate și dureri fizice. Conform unui studiu...

Specialiștii în neuroștiințe și psihologie susțin că despărțirea de o relație poate provoca reacții biologice legate de stres, anxietate și dureri fizice.

Conform unui studiu publicat de National Geographic, dragostea nu reprezintă exclusiv o stare emoțională, ci constituie și un mecanism biologic sofisticat care implică numeroși hormoni și neurotransmițători.

Ce se produce în creier în momentul în care ne îndrăgostim

Citește șiSemne de infarct: cardiolog din Sibiu avertizează: nu așteptați, sunați 112

Chiar dacă iubirea este frecvent asociată cu inimă, multe dintre reacțiile care apar în faza de îndrăgostire provin din creier.

Atracția, afecțiunea și atașamentul declanșează rețele neuronale implicate în recompensă, motivație și consolidarea

La Universitatea din Oregon, neuroștiințistă Stephanie Cacioppo susține că relațiile emoționale constituie o necesitate biologică de bază pentru ființele umane, echivalentă, din punct de vedere al bunăstării, cu alte nevoi vitale.

Neuropsihologul Cynthia Kubu din Cleveland Clinic susține că procesele cerebrale asociate cu dragostea pot facilita depășirea fricii de vulnerabilitate când întâlnim o persoană și pot conduce, pe parcurs, la formarea unui atașament solid.

Șapte substanțe chimice stabilesc nivelul de atracție și de atașament.

În cercetările recente, experții au recunoscut șapte substanțe chimice esențiale pentru emoțiile romantice: oxitocina, vasopresina, dopamina, testosteronul, estrogenul, noradrenalina și serotonina.

Oxitocina, denumită în limbajul comun „hormonul iubirii”, facilitează creșterea încrederii, apropierea și legăturile afective. Eliberarea ei este legată de interacțiuni sociale, contact fizic și afecțiune.

Vasopresina contribuie la susținerea relațiilor pe termen lung și la manifestările de protecție față de partener, însă poate fi implicată și în dezvoltarea sentimentelor de gelozie sau posesivitate.

Dopamina stimulează sistemul cerebral de recompensă și joacă un rol în generarea unei stări de plăcere intensă și a unei motivații puternice resimțite în preajma persoanei dragi.

Testosteronul și estrogenul modelează dorința sexuală, în timp ce noradrenalina se leagă de reacții precum palpitații, transpirație palmelor și creșterea energiei.

Serotonina poate prezenta valorile reduse în anumite faze ale atracției romantice, un efect pe care cercetătorii îl leagă de gânduri recurente despre persoana iubită.

Dragostea poate conferi beneficii semnificative pentru sănătate.

Legăturile emoționale durabile se leagă de numeroase avantaje pentru sănătatea corporală și mentală.

Studiile revizuite de experți arată legăturile emoționale și scăderea stresului, îmbunătățirea calității somnului, reducerea intensității durerii și o funcționare cognitivă mai eficientă.

Mai multe cercetări au evidențiat legături între legăturile sociale strânse, starea generală de sănătate îmbunătățită și speranța de viață crescută.

Aceste efecte nu se limitează exclusiv la relațiile romantice. Prieteniile strânse

Sue Carter, biolog cu specializare în atașamentul social și fost director emerit al Institutului Kinsey, subliniază că legăturile construite pe încredere pot sprijini procesele de relaxare și refacere ale corpului.

De ce despărțire poate genera durere corporală.

O despărțire de o relație importantă poate perturba echilibrul neurochimic la care organismul s-a adaptat.

După încheierea unei relații, factorii care determină eliberarea dopaminei și oxitocinei pot deveni mai rare, în timp ce răspunsurile stresului pot provoca un nivel crescut de cortizol și noradrenalină.

Specialiștii citati de National Geographic afirmă că aceste schimbări pot provoca apariția anxietății, tulburărilor de somn, pierderii apetitului și dificultăților de concentrare.

La Albert Einstein College of Medicine din New York, profesoara de neurologie Lucy Brown susține că o despărțire poate provoca în creier reacții similare cu cele generate de un stimul dureros.

În situații de suferință emoțională profundă, cei afectați pot experimenta chiar și semne fizice.

Sindromul inimii frânte este recunoscut ca o boală medicală autentică.

Pierderea unei persoane iubite poate produce efecte deosebit de intense asupra corpului, în special când se referă la decesul partenerului.

Stresul emoțional intens poate provoca măritul presiunii sanguine, creșterea bătăilor inimii și îngreunări în respirație.

În situații rare, un șoc emoțional intens poate fi asociat cu sindromul inimii frânte, cunoscut medical drept cardiomiopatie Takotsubo, o afecțiune care afectează temporar funcționarea mușchiului cardiac.

În ce fel se poate învinge durerea provocată de despărțirea de la o relație

Specialiștii evidențiază că răspunsurile biologice și emoționale legate de o despărțire pot fi reduse gradual, pe măsură ce corpul se acomodează cu noul context.

Conservarea conexiunilor cu membrii familiei și cu prietenii, implicarea în activități agreabile și dezvoltarea unor noi legături sociale pot sprijini restabilirea stării de echilibru emoțional.

Specialiștii evidențiază că avantajele biologice ale legăturilor afective pot fi observate și în afara relațiilor de cuplu, prin prietenii, familia sau chiar prin contactul cu animalele de companie.

experților susțin că legăturile strânse dintre oameni exercită o influență semnificativă asupra bunăstării fizice și mentale, iar impactul iubirii și al pierderii sale transcende simpla dimensiune emoțională.

COMENTARII / 0