Demența: copilăria, o perioadă decisivă pentru viitor

Potrivit Science Alert, cercetătorii sunt îndemnați să exploreze perioadele inițiale ale vieții pentru a descoperi posibile intervenții care ar putea avea un impact semnificativ în viitor, deoarece modificarea factorilor de risc pentru demență după debutul procesului neurodegenerativ are un efect redus. Studiile anterioare au scos în evidență o serie de factori de risc care pot fi modificați pentru a preveni demența, însă intervenția în acest sens după ce procesul de neurodegenerare a fost deja inițiat nu conduce la rezultatele scontate.

În anul 2023, cercetătorii au efectuat un studiu care a scos la iveală o legătură între anumiți factori prezenți la naștere și o probabilitate ușor mai mare de a dezvolta demență pe tot parcursul vieții.

Factorii care contribuie la dezvoltarea demenței pot fi fie inevitabili, precum împărțirea uterului cu un geamăn, fie pot fi eventual influențați de alegerile făcute de părinți, de exemplu intervalul redus între nașteri și sarcina după vârsta de 35 de ani.

Citește șiPoluarea de la avioane devine mai toxică: efectele asupra sănătății

În anul 2024, spre final, a fost dat publicității un studiu care a investigat factorii care sporesc riscul de demență la adulții relativ tineri, cu vârste între 18 și 39 de ani.

Un grup de specialişti din 15 ţări a fost reunit de o echipă de la Global Brain Health Institute (GBHI) cu sediul în Irlanda pentru a colabora la crearea unei strategii de sănătate cerebrală care să acopere întreaga perioadă a vieţii.

Anumite elemente care sporesc vulnerabilitatea au fost semnalate de specialiști, printre care se numără abuzul de alcool, fumatul și un mod de viață sedentar, la care se adaugă izolarea socială.

Factorii de mediu, poluarea, traumatismele craniene, deficiențele senzoriale, precum pierderea auzului sau a vederii, alături de o educație de nivel inferior, pot juca un rol semnificativ. În plus, anumite condiții medicale, cum ar fi obezitatea, diabetul, hipertensiunea, creșterea nivelului de colesterol LDL și depresia, rezultate din opțiunile legate de stilul de viață, sunt de asemenea implicate.

Cercetătorii exprimă opinii potrivit cărora factorii care contribuie la apariția demenței își au originea în perioada copilăriei. Aceste opinii se bazează pe studii recente care au investigat legătura dintre dezvoltarea copilului și riscul de a suferi de demență mai târziu în viață.

Nu există suficiente dovezi

pentru a susține această teorie, însă cercetătorii continuă să exploreze această legătură. Unii cercetători consideră că factorii de mediu și stilul de viață din copilărie ar putea juca un rol important în dezvoltarea demenței.

Se pare că factorii de risc pentru demență pot fi atenuați prin măsuri preventive, potrivit cercetătorilor. Procesul de dezvoltare a demenței poate începe mult mai devreme în viață decât se presupune în mod obișnuit. Cercetătorii consideră că anumite acțiuni pot ajuta la scăderea riscului de a suferi de această afcțiune. Aceste măsuri ar putea juca un rol crucial în prevenirea demenței.

Se ridică întrebarea dacă originarile tulburării demenței sunt prezente încă din perioada copilăriei sau chiar din etapele incipiente ale dezvoltării umane. Cercetările recente sugerează o posibilă legătură între expunerea la factori de risc în primii ani de viață și riscul de demență pe tot parcursul vieții.

„Ar putea rădăcinile demenței să se întindă până în copilărie sau chiar în perioada de sugar? Dovezi din ce în ce mai numeroase sugerează că da, și că expunerea la factori de risc în primul deceniu de viață (sau chiar în perioada prenatală) poate avea implicații pe tot parcursul vieții asupra riscului de demență”

, a afirmat echipa de cercetători într-un articol publicat anul trecut în The Conversation.

La vârste înaintate, anumite anomalii cerebrale sau leziuni pot servi drept indicator, sugerând o posibilă conexiune cu evenimente sau tipare comportamentale din perioada de tinerețe.