Toamna aduce scurtarea zilelor, diminuarea luminii naturale și poate modifica programul de somn și ritmul activităților zilnice. În această perioadă, anumite persoane experimentează oboseală crescută, somnolență sau dificultăți de concentrare. Astfel, se pune frecvent întrebarea dacă se confruntă cu o simplă astenie de toamnă sau cu depresie. Deși ambele stări pot prezenta semne similare, diferențele semnificative se regăsesc în intensitatea simptomelor, durata lor și modul
Pentru numeroase persoane, sezonul rece apare cu o schimbare în care energia se simte diminuată. Încălzirea de dimineață poate deveni mai dificilă, se manifestă somnolența pe parcursul zilei, iar activitățile zilnice necesită un efort suplimentar. În terminologia contemporană, această stare se numește asteinie de toamnă.
Astenia de toamnă nu este însă un diagnostic medical propriu-zis. Denumirea descrie un ansamblu de manifestări ușoare și, de regulă, trecătoare, apărute în perioada în care organismul se adaptează schimbărilor de lumină, temperatură și program. Cuvântul „astenie” se referă, în general, la slăbiciune, lipsă de energie și oboseală fizică sau mintală. Astenia este mai degrabă un simptom decât o boală în sine și poate avea numeroase cauze.
Citește șiSemne de infarct: cardiolog din Sibiu avertizează: nu așteptați, sunați 112
O individ care experimentează o astfel de fază poate observa:
Aceste manifestări nu se prezintă la toți indivizii și nu au aceeași intensitate. Uneori sunt influențate nu doar de schimbarea anotimpului, ci și de trecerea la un program mai încărcat după vară, de reducerea activităților în aer liber, de somnul insuficient sau de stres.
Depresia reprezintă o afecțiune ce modifică starea de spirit, modul de gândire, nivelul de energie și abilitatea individului de a-și executa activitățile zilnice. Oboseala poate fi prezentă în cadrul simptomelor depresive, însă această tulburare cuprinde mult mai multe aspecte decât simpla lipsă de energie.
Printre semnele tipice se numără melancolia de lungă durată, sentimentul de vid interior, dezinteresul sau lipsa plăcerii pentru activitățile care anterior aduceau bucurie, problemele de concentrare, schimbările în somn și în alimentație, gândurile de vinovăție sau de inutilitate și absența speranței.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în timpul unui episod de depresie, starea de dispoziție scăzută sau lipsa de interes se manifestă pentru majoritatea zilei, aproape zilnic, pe o perioadă de cel puțin două săptămâni.
Semnele influențează viața privată, legăturile interpersonale, activitatea profesională sau academică, iar gradul lor de severitate poate varia de la ușor la moderat și la sever.
Intervalul de două săptămâni acționează ca un punct de referință în evaluarea medicală, nu ca un mijloc prin care individul să-și stabilească singur diagnosticul. De asemenea, se ține cont de numărul simptomelor, de intensitatea acestora, de modificarea față de starea obișnuită și de impactul asupra vieții de zi cu zi.
Depresia poate fi manifestată în orice anotimp al anului. În anumite cazuri, aceasta este cauzată de evenimente dificile, de probleme de sănătate sau de o combinație de factori biologici, psihologici și sociali. În alte circumstanțe, episoadele prezintă un model sezonier, revenind la aceeași perioadă a anului.
Diferența nu se stabilește pe baza unui singur simptom. Ambele, astenia și depresia, pot fi exprimate prin oboseală, somnolență, dificultăți de concentrare sau dorința de a rămâne mai mult în casă. O privire de ansamblu indic
astechie de toamnă afectează o persoană, care poate resimți o scădere a energiei, însă, în general, își păstrează abilitatea de a se delecta cu activitățile preferate. O întâlnire cu prietenii, o drumeție, o zi mai relaxată sau câteva nopți de somn odihnitor pot contribui la ameliorarea stării.
În starea de depresie, scăderea interesului și a plăcerii are o greutate mai pronunțată. Activitățile pe care le prefera înainte pot părea fără sens, iar individului îi este greu să obțină motivație chiar și pentru lucrurile la care anterior se aștepta cu entuziasm.
Astenia sezonieră permite, în general, continuarea activităților zilnice, chiar dacă acestea sunt îndeplinite mai greu sau cu mai multe pauze. În depresie, funcționarea poate fi afectată vizibil, persoana întârzie sau lipsește de la serviciu, evită întâlnirile, nu mai reușește să se ocupe de casă ori întâmpină dificultăți în a lua decizii simple.
Mai mult decât eticheta pe care o atribuim inițial stării, intensitatea este factorul decisiv. Când oboseala și variațiile de dispoziție devin atât de marcante încât afectează profund activitatea profesională, legăturile interpersonale sau îngrijirea de sine, este recomandat să consulți un medic sau un psiholog.
astenie poate fi ameliorată progresiv prin adoptarea unui orar de somn mai constant, prin activitate fizică, prin petrecerea unor perioade în aer liber și prin diminuarea efortului excesiv. În contextul depresie, odihna are un rol esențial, însă de obicei nu corectează singură disfuncția. În anumite cazuri, individul dormește mult, dar se trezește tot fără vitalitate.
Acesta este unul dintre diferențele cele mai evidente; oboseala obișnuită se ameliorează odată cu odihna, în contrast cu oboseala asociată depresiei, care poate persista chiar și după un somn suficient.
Astenia de toamnă poate apărea alături de iritabilitate sau de o stare de dispoziție mai slabă. Depresia se
O zi tristă, o săptămână încărcată sau dorința de a rămâne mai mult în locuință odată cu scăderea temperaturii nu indică neapărat depresie. Înseamnă că semnificația simptomelor evoluează când acestea continuă, se combină și încep să preia controlul majorității zilei.
Confuzia între depresie cu tipar sezonier și astenia de toamnă apare frecvent din cauza existenței acestei forme de depresie, cunoscută și sub numele de tulburare afectivă sezonieră. Aceasta reprezintă o variantă de depresie în care episoadele se manifestă într-o anumită perioadă a anului. Cel mai des, simptomele încep în toamnă sau la începutul iernii și se reduc în primăvară sau vară.
Depresia sezonieră prezintă caracteristici similare cu cele ale unei depresii, nu se limitează la o simplă oboseală cauzată de condițiile meteorologice. Se poate manifesta printr-o tristețe persistentă, pierderea interesului, scăderea energiei, dificultăți de concentrare și retragere din activitățile sociale. În perioada toamnei și iernii, frecvent se observă somn prelungit, creșterea apetitului, dorința de carbohidrați și acumularea de greutate.
Conform Institutului Național de Sănătate Mintală din SUA, pentru stabilirea tiparului sezonier se urmărește dacă episoadele depresive apar în anumite anotimpuri cel puțin doi ani la rând și dacă sunt mai frecvente în perioada respectivă decât în restul anului. Simptomele pot dura aproximativ patru sau cinci luni, ceea ce deosebește această tulburare de o perioadă scurtă de moleșeală provocată de schimbarea vremii.
Astfel, nu trebuie să se confunde depresia sezonieră cu astenia de toamnă. Prima reprezintă o variantă de depresie care necesită o evaluare adecvată, în timp ce a doua este un termen uzual pentru manifestări mai ușoare, în care predomină oboseala și adaptarea la schimbarea anotimpului.
Lumina provenită din natură reprezintă unul dintre indicatorii pe baza cărora corpul își ajustează ritmul somn-veghe. Atunci când zilele se scurtează, cantitatea de lumină disponibilă scade, iar anumite persoane pot detecta schimbări în somn, în nivelul de energie și în starea de spirit.
Cauzele depresiei sezoniere nu sunt încă complet clarificate. Studiile urmăresc efectul luminii asupra ritmului circadian, a melatoninei și a sistemelor implicate în reglarea stării de spirit. Scăderea expunerii la iarnii poate modifica ceasul biologic, somnul și substanțe precum melatonina și serotonina.
Aceste clarificări nu implică faptul că toată lumea va suferi aceleași transformări, nici că orice oboseală apărută în octombrie sau noiembrie rezultă exclusiv din lipsa luminii. Un program încărcat, stresul, alimentația, sedentarismul, somnul neodihnitor și diverse probleme de sănătate pot afecta modul în care ne percepem starea.
Când nu se poate stabili dacă se tratează de oboseală temporară sau de depresie, unele întrebări pot ajuta la clarificarea situației:
Răspunsurile nu pot înlocui o evaluare profesională, însă pot oferi o perspectivă mai detaliată. Înregistrarea activităților într-un jurnal pe câteva săptămâni poate fi benefică; se pot înregistra orele de somn, nivelul de energie, starea de spirit, apetitul, exercițiile fizice și timpul petrecut în aer liber. Aceste date pot facilita medicului identificarea unui eventual tipar sezonier.
În situația unei perioade de epuizare legată de sosirea toamnei, se recomandă câteva modificări ușoare, dacă sunt menținute în mod constant.
Petrecând timpul în aer liber în prima parte a zilei, primești o cantitate mai mare de lumină naturală decât rămânând lângă o fereastră. O simplă plimbare poate asocia expunerea la soare cu mișcarea. Exercițiile fizice regulate contribuie la somn, la nivelul de energie și la starea de bine, fără a necesita un antrenament intens.
Un program aproape constant de culcare și de trezire contribuie la menținerea ritmului organismului. Dormitul prelungit în weekend poate părea o soluție, însă uneori îngreunează trezirea de luni. Un orar pe care îl poți respecta în majoritatea săptămânilor este mai benefic.
Mesele regulate, care conțin legume, fructe, surse de proteine și carbohidrați cu digestie lentă, pot evita fluctuațiile mari ale energiei. Dulciurile pot induce, uneori, o senzație rapidă de revigorare, urmată de o nouă scădere.
În special, facilitează menținerea conexiunii cu cei dragi, în special când vremea nefavorabilă ne obligă să anulăm activitățile și să petrecem tot mai mult timp în singurătate.
Explorează 10 obiceiuri cotidiene ce pot spori dispoziția ta.
Depresia poate fi tratată; alegerea metodei variază în funcție de simptome, de severitatea acestora și de contextul individual al fiecărei persoane. Opțiunile terapeutice includ psihoterapie, medicamente antidepresive sau o combinație a acestora. În cazurile de severitate ușoară, intervențiile psihoterapeutice reprezintă adesea primul pas, în timp ce pentru formele moderate și severe, se pot sugera și medicamente, în urma evaluării unui specialist.
O consultare cu medicul de familie, cu un psiholog sau cu un psihiatru se recomandă dacă starea persistă mai mult de două săptămâni, se înrăutățește sau începe să afecteze activitățile la locul de muncă, în cadrul studiilor, în relațiile personale și în rutina zilnică. Se solicită sprijin și atunci când se constată pierderea accentuată a interesului, izolare, lipsă de speranță, modificări majore ale somnului sau apetitului și dificultăți serioase de concentrare.
Oboseala prelungită poate rezulta și din factori precum anemie, disfuncții tiroidiene, tulburări de somn, infecții, diabet, deficiențe nutriționale sau reacții adverse ale unor medicamente. Prin urmare, dacă această oboseală este atribuită inițial sezonului, ea ar putea necesita investigații și consult medical, în special în cazul în care este intensă sau persistentă.
Nu este recomandat să se consume suplimente cu vitamina D, fier, magneziu sau alte substanțe automat, deoarece acestea nu sunt menite să fie utilizate fără o cauză precisă pentru a combate astenia. Acestea devin benefice doar în situații în care există o nevoie reală, determinată prin evaluarea alimentației, testele de laborator și sfatul medicului.
Dacă apar gânduri suicidare, ajutorul trebuie căutat imediat prin serviciile medicale de urgență și prin apropierea unei persoane de încredere. Aceste manifestări țin de o urgență reală, nu de astenia obișnuită de toamnă.
COMENTARII / 0