Descoperire în sângele pitonilor: leacul pentru obezitate?

Descoperirea unei molecule fundamentale, care constituie fundamentul acestei capacități metabolice remarcabile, a fost realizată recent de cercetători, oferind perspective pentru crearea unei noi categorii de...

Descoperirea unei molecule fundamentale, care constituie fundamentul acestei capacități metabolice remarcabile, a fost realizată recent de cercetători, oferind perspective pentru crearea unei noi categorii de medicamente destinate combaterii obezității.

Un anumit metabolit prezent în sângele pitonilor a fost testat pe șoareci obezi, provocând o scădere rapidă în greutate și o pierdere a poftei de mâncare. Cercetătorii consideră că această moleculă ar putea avea un efect similar cu cel al unor medicamente deja existente, cum ar fi Wegovy.

La Universitatea Stanford, dr. Jonathan Long, profesor asociat de patologie, a făcut o declarație în urma unui studiu recent. Putem observa că oamenii de știință nu au forma fizică a șerpilor, a afirmat el.

Citește șiCele două Americi: Rata mortalității în cazul unor boli este cu aproape 20% mai mare în statele care l-au votat pe Trump

„Evident, noi nu suntem șerpi”

, a adăugat dr. Long, care este și coautor al studiului. Acesta a continuat spunând că investigarea acestor creaturi ne permite să descoperim anumite molecule sau procese metabolice care au efect și asupra metabolismului uman.

„Dar studiind aceste animale, putem identifica molecule sau căi metabolice care influențează și metabolismul uman.”

Se știe că pitonii birmanezi ating dimensiuni impresionante, 5 metri în lungime și o greutate de aproape 100 kg. Acești șerpi au un apetit remarcabil, fiind capabili să consume pradă de dimensiuni egale cu greutatea lor corporală atunci când se află în mediul lor natural. În perioada de după masă, are loc o creștere semnificativă a dimensiunii inimii, cu 25%, și o accelerare extraordinară a metabolismului, de 4.000 de ori, toate acestea având drept scop facilitarea procesului de digestie. După această perioadă, pitonii pot supraviețui perioade îndelungate, între 12 și 18 luni, fără să consume hrană, fără a suferi efecte negative aparente.

Studiile preliminare au scos la iveală un aspect interesant: pitonii au un mecanism care le activează inima în mod deosebit.

În cadrul unui studiu inițial, cercetătorii au căutat să descopere care sunt metaboliții responsabili pentru accelerarea dezvoltării inimii la pitonii birmanezi tineri, după ce aceștia consumă hrană. Pentru aceasta, au efectuat analize pe probe de sânge recoltate de la șerpi care cântăreau între 1,5 și 2,5 kg, atât înainte cât și după ingestia unei cantități de hrană echivalente cu aproximativ 25% din masa corporală. În pregătirea acestui experiment, șerpii de laborator au postit timp de 28 de zile înainte de a fi hrăniți.

În urma unui studiu, au fost identificate peste 200 de substanțe chimice a căror nivel a crescut considerabil la câteva ore după ingestia alimentelor. Printre acestea, una a înregistrat o creștere de peste 1.000 de ori. Această substanță, denumită pTOS, este generată de microorganismele intestinale ale pitonilor și poate fi găsită în cantități mici și în urina oamenilor.

„Oare acest compus chimic are vreun efect asupra transformărilor fiziologice care apar la pitoni după hrănire?”,
a afirmat dr. Long în urma cercetărilor sale.

În urma administrării pTOS la șoarecii de laborator, cercetătorii nu au constatat nicio modificare semnificativă în ceea ce privește consumul de energie sau mărimea organelor acestora.

Cercetătorul Long a menționat că respectiva substanță a influențat comportamentul alimentar și apetitul rozătoarelor, precizând:

„Ce a reglat a fost apetitul și comportamentul alimentar al șoarecilor”

.

La 28 de zile după începerea experimentului, șoarecii suferinzi de obezitate care au fost tratați cu pTOS au înregistrat o scădere a consumului de hrană în comparație cu cei din grupul de control, rezultând într-o pierdere de 9% din masa corporală inițială.

Se pare că această substanță chimică are un mod de acțiune distinct în comparație cu medicamentele de tip GLP-1, cum ar fi Wegovy, care reduc viteza de golire a stomacului, prelungind astfel senzația de sațietate, însă ducând adesea la efecte secundare precum greață, constipație și duri abdominale. Pe de altă parte, pTOS are efecte asupra hipotalamusului, acea parte a creierului care are rolul de a regla apetitul.

O substanță care inhibă pofta de mâncare în mod natural a fost descoperită în sângele pitonilor. Această moleculă ar putea juca un rol crucial în dezvoltarea unor noi medicamente destinate combaterii obezității.

Nu avem încă detalii despre cum funcționează

a declarat un expert, adăugând că cercetările suplimentare sunt necesare pentru a înțelege pe deplin potențialul acestei descoperiri.

Studiul condus de Prof. Leslie Leinwand, cercetător în biologie la Universitatea din Colorado Boulder, care deține o experiență de două decenii în cercetarea pitonilor și a participat la elaborarea studiului ca coautor, a condus la o descoperire remarcabilă:

„Am descoperit practic un inhibitor al apetitului care funcționează la șoareci fără unele dintre efectele secundare asociate medicamentelor GLP-1.”

Această afirmație a fost făcută chiar de Prof. Leslie Leinwand, un biolog de seamă în domeniul cercetării pitonilor.

Potrivit lui Leinwand, sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili fezabilitatea clinică a acestor rezultate, însă pTOS fiind o substanță naturală prezentă și la oameni, se poate considera că utilizarea sa este sigură.

Nu sunt încă suficiente date pentru a trece aceste descoperiri în clinică

, a adăugat el, sugerând prudență în ceea ce privește aplicabilitatea pTOS în domeniul medical.

„Un respect deosebit îl nutresc pentru reptilele șerpoase”, a spus el, exprimându-și admiirația pentru aceste creaturi.
„De la ele putem dobândi cunoștințe valoroase, fiindcă au evoluat pentru a atinge capacități remarcabile.”

Rezultatele cercetării au fost date publicității într-un articol publicat în Nature Metabolism.

COMENTARII / 0