O perturbare fără precedent zguduie sistemul medical din România. Întâlnirea din octombrie 2026 a examenului național pentru obținerea titlului de medic specialist a devenit un scandal de amploare, deoarece candidații au ratat proba scrisă în proporții uriașe. Rezidenții medicali susțin că baremele de corectare sunt absurde, construite rigid pe cuvinte-cheie, și că există neconcordanțe majore între cerințele temelor și grila de punctare. Mai mulți candidați au depus sesizări oficiale către Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, ARACIS și Curtea de Conturi, solicitând clarificări privind întrebarea esențială: cum pot medicii, evaluați anual cu note de 9 și 10 să fie respinși în examinația finală
Chiar dacă există un deficit acut de cadre medicale în spitalele românești, zeci de absolvenți ai programului de Rezidențiat se află în situația de a nu putea profesa, deși au contracte sau posturi care îi așteaptă.
„Am colegi care, ca și mine, și-au terminat Rezidențiatul cu câteva luni în urmă sau în primăvară și care acum așteptau să ia acest examen ca să se angajeze ca specialiști, și vă dați seama că lucrul acesta nu se va întâmpla. Vor trebui să rămână șomeri până în primăvară când se dă următorul examen… Am colegi care au luat la Rezidențiat loc cu post, sunt așteptați la post, ei bine, vă dați seama ce înseamnă asta pentru ei, riscă să le rezilieze chiar contractul de muncă”, a declarat pentru Libertatea dr. Mihnea Casian, medic care a dat acum examenul de specialist în cardiologie, dar nu a luat proba scrisă.
Citește șiDupă ce va fi supusă unei complicate intervenții chirurgicale, Natalia va avea nevoie de proteză oculară și de tratamente postoperatorii. Fetița de 2 ani și 7 luni, care suferă de o formă rară de cancer infantil, are nevoie de 8.000 de euro
Această situație absurdă amplifică criza din sistemul de sănătate și face ca tinerii medici să ia în considerare România ca destinație de plecare, orientându‑se spre state europene precum Franța, Spania sau Marea Britanie, unde examenele europene și competențele clinice sunt recunoscute direct.
Dr. Mihnea Casian, medic rezident în cardiologie care lucrează în cercetare clinică la Londra și s-a întors în țară special pentru a susține examenul de specialist, descrie atmosfera generală ca fiind una de șoc total. „Noi, când ne-am înscris la acest examen, am știut clar că bibliografia va fi cartea. […] A fost puțin ca atunci când mergi cu avionul și nu te aștepți să te prăbușești, dar la aterizare îți dai seama că nu mai aterizezi. După ce s-au auzit subiectele, cu toții am răsuflat ușurați și am zis că sunt subiecte decente. Am scris cât am putut cu toții de bine, iar la final, când am văzut baremul, am început să fim prea șocați ca să mai facem vreo conexiune.”, a povestit tânărul.
Conform medicului, pasul recent de unificare a examenului la nivel național, implementat după eșecul similar la Medicina de Urgență din 2025, a condus la elaborarea unui barem național afectat de greșeli majore de redactare și de calcul.
„Problema de fond a baremului este că pentru 10 subiecte are aproape 10 pagini. Au ajuns să puncteze cuvinte cu 0,25 puncte pentru că așa și-au dorit să fie transparenți. Problema foarte mare este că e o neconcordanță mare între formularea cerinței și ceea ce îți cereau să răspunzi. La un subiect precum «Genetica în sindromul de QT lung», mai mult de jumătate din punctajul de pe barem corespundea unor itemi de diagnostic, prognostic sau tratament, care n-aveau nicio legătură cu genetica.”, a explicat dr. Mihnea Casian.
Contextul examenului de specialist a dobândit forme dramatice în cadrul centrelor universitare:
Peste 59 de medici cardiologi au semnat deja un memorandum pe care vor să-l trimită la Ministerul Sănătății pentru a solicita un punct de vedere oficial și analiza comisiei naționale, după ce individual mai mulți candidați au depus memorii și contestații.
Paradoxul major al acestei sesiuni constă în faptul că medici, extrem de bine pregătiți și certificați la nivel internațional, au fost marcați ca respinși la testul scris național, din cauza rigidității baremului.
Există colegi care au susținut examenul european în cardiologie și au obținut nota 4 [n.r. la examenul național din România]. Vă puteți imagina cât de șocantă poate fi situația acestor colegi de-al meu… Există colegi care deja au spus:
«Știi ceva? Poate nu trebuie să-mi dau acest examen, am examenul european luat, mă duc în Franța, în Spania sau în altă țară unde examenul ăsta în sine este recunoscut și devin acolo specialist și practic»
, a relatat dr. Mihnea Casian.
Diploma de medic și examenul european de cardiologie sunt acreditate oficial ca examen de specialitate în Franța, Spania, Irlanda, Finlanda și Marea Britanie. Totuși, în România, testul european nu este considerat echivalent cu un examen de specialitate, iar tinerii medici care îl obțin cu succes nu pot utiliza această calificare în țara lor, însă sunt întâmpinați cu brațele deschise în clinicile străine.
Reputat medic cardiolog și cadru didactic, prof. dr. Ruxandra Jurcuțde la CC. Iliescu, a transmis un mesaj ferm de susținere pentru tinerii medici, criticând acid structura noului examen național unificat.
MOTTO: „Dragi rezidenți, să știți că noi, cei care v-am format, care v-am văzut rezolvând cazuri și strălucind în situații grele, știm bine că sunteți inteligenți, harnici, munciți, citiți, super smart! Poate că nu e o consolare acum, dar suntem mulți cei care credem că sunteți mai buni decât o spune baremul acestei toamne!”, a scris Prof. dr. Ruxandra Jurcuț, pe o rețea de socializare.
Profesorul universitar evidențiază că, deși în numeroase state europene se aplică Diploma Europeană de Cardiologie — un test riguros, concentrat pe situații clinice, imagistică și protocoale actuale, sau examinări cu scenarii clinice și cazuri în lanț —, România a revenit la un sistem de evaluare extrem de rigid.
„Am reușit însă, în 2026, cu încercarea de a avea comisii naționale unice pe specialități care au primit niste recomandări detaliate și complicate de la Minister pentru modul de construcție a subiectelor și mai ales baremelor, să trecem într-o eră și mai întunecată a examenului de specialitate — cea în care proba scrisă testează doar capacitatea de memorare în detaliu a unor liste și tabele, fără critică, fără logică, fără interpretare, punctând la zecime fiecare element dintr-o listă. […] Candidatii sunt complet șocați, cu senzația unui experiment eșuat. Și cu toții ne întrebăm: ce urmează? Vom închide ochii și vom merge mai departe?” .
În paralel cu protestele candidaților privind baremele, pe adresa redacției au sosit solicitări oficiale urgente transmise de candidați pentru titlul de specialist în medicină internă către Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, rectoratele UMF-urilor, ARACIS și Curtea de Conturi a României.
Un medic ce a susținut examenul de Medicină Internă subliniază necesitatea de a evalua responsabilitatea profesorilor universitari și a coordonatorilor de rezidențiat, care confirmă pregătirea rezidenților pe o perioadă de 4-7 ani.
„Cum este posibil ca medicii rezidenți să fie evaluați favorabil ani la rând de cadrele didactice și de coordonatorii lor, iar la examenul final o proporție importantă dintre aceștia să nu promoveze nici prima probă? Dacă pregătirea profesională a fost insuficientă, trebuie clarificat cum au funcționat evaluările efectuate de coordonatori… Dacă pregătirea a fost corespunzătoare, trebuie explicată discrepanța dintre evaluările din timpul rezidențiatului și rezultatele examenului final”, ne-a scris candidatul F. M. care a exemplificat prin date preliminare din sesiune:
Un alt medic a depus o sesizare administrativă și o cerere directă către Curtea de Conturi a României pentru examinarea fondurilor publice destinate formării în rezidențiat în perioada 2021–2026.
„Rezultatele semnalate la proba scrisă a examenului de medic specialist din 2026 ridică întrebări serioase privind eficiența pregătirii în rezidențiat… Este inacceptabil ca eventualele deficiențe ale procesului de formare medicală să producă efecte exclusiv asupra medicilor rezidenți, fără ca activitatea coordonatorilor, calitatea instruirii oferite și responsabilitatea instituțiilor de pregătire să fie supuse unei evaluări corespunzătoare.”, a precizat un candidat la examenul de specialist M.N, care prin sesizarea adresată Curții de Conturi și universităților, solicită:
În prezent, medicii rezidenți și cadre didactice așteaptă un răspuns oficial din partea Ministerului Sănătății și o evaluare independentă a baremelor contestate.
Preferințele tinerilor pentru Medicina de familie au crescut exponențial în cadrul Rezidențiatului 2026. Ce specialități sunt alese și care sunt cele 25 de domenii în care România riscă să nu mai găsească medici. În procesul de admitere la Medicină 2026, se înregistrează un record de candidați în București și un interes enorm în întreaga țară. Cine sunt acei
COMENTARII / 0