Dezinformarea despre vaccinuri trece granițele prin diaspora. Expert internațional, întrebat despre România: „Țara de origine trebuie să intervină”

Heidi Larson, profesoară la London School of Hygiene & Tropical Medicine și fondatoare a Vaccine Confidence Project, a prezentat în candrul unui seminar cu presa...

Heidi Larson, profesoară la London School of Hygiene & Tropical Medicine și fondatoare a Vaccine Confidence Project, a prezentat în candrul unui seminar cu presa europeană desfășurat la Amsterdam, evoluția încrederii în vaccinare și modul în care dezinformarea se răspândește prin comunitățile sociale și lingvistice.

Conform cercetătoarei, una dintre provocările majore ale autorităților sanitare constă în faptul că informațiile eronate se răspândesc între persoane din țări diferite, însă acestea continuă să se bazeze pe aceleași surse și să mențină legături constante.

Fenomenul respectiv revine cu o importanță majoră pentru grupurile din diaspora, care mențin conexiuni strânse cu țările natale prin intermediul familiei, prietenilor și platformelor de socializare.

Citește șiSemne de infarct: cardiolog din Sibiu avertizează: nu așteptați, sunați 112

Mediafax întreabă: În ce măsură România trebuie să asume responsabilitatea pentru dezinformarea ce afectează diaspora?

În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, jurnalistul de la Mediafax a adus în discuție situația cetățenilor români aflați în diaspora, subliniind că aceștia pot rămâne expuși la informații și dezinformări din România, chiar dacă locuiesc de mult timp în alte țări.

Întrebarea s-a concentrat pe atribuțiile autorităților din țările de origine și pe posibilitatea unei colaborări cu instituțiile de sănătate din statele în care trăiesc comunitățile de migranți.

Heidi Larson a precizat că problema este mai complexă decât simpla transmitere a informațiilor dintr-o țară către alta.

În anumite cazuri, informațiile eronate provin din țara de origine și se răspândesc în diaspora. În alte situații, conținutul fals apare în comunitățile create în străinătate și, ulterior, este transmis familiilor din țara natală.

Cercetătoarea a prezentat cazul unei persoane rezidente în Statele Unite care trimite informații despre vaccinuri către rudele sale din țara de origine. Aceste mesaje pot câștiga o credibilitate sporită prin legătura personală de încredere, indiferent dacă conținutul este adevărat sau fals.

„Sentimentele pozitive și negative pot traversa granițele în orice direcție”, a explicat Heidi Larson.

Într-o declarație, experta a menționat că instituțiile din țările de origine nu trebuie să atribuie exclusiv instituţiilor din statele gazdă sarcina de a informa comunităţile din diaspora.

„Țara gazdă, țara de origine, precum și alte țări, dar în special țara de origine, ar trebui să se implice și să comunice prin aceste rețele”

a spus Larson, răspunzând întrebării adresate de Mediafax.

Dezinformarea se diseminează cu o viteză superioară capacității de reacție a autorităților.

Heidi Larson a subliniat că autoritățile trebuie să cunoască mai profund sursele de informație pe care publicul le consideră fiabile.

În numeroase grupuri, comunicările primite de la rude, prieteni sau persoane cunoscute pot exercita o influență mai puternică decât cele oferite de instituțiile publice.

Prin urmare, cercetătoarea crede că o campanie de informare la nivel național, destinată exclusiv rezidenților din interiorul frontierei, ar putea să nu fie suficientă.

Expertul Larson a sugerat să se urmărească permanent conversațiile publice de pe platformele de socializare, chiar și în limbile native ale comunităților din diaspora, pentru a detecta în faza incipientă informațiile eronate sau temerile care ar putea să se răspândească.

Potrivit expertei, mesajele înșelătoare pot deveni virale într-un interval foarte scurt, iar reacțiile instituționale întârziate riscă să nu mai aibă aceeași eficiență.

Ea a subliniat necesitatea de a detecta rapid dezinformarea și de a transmite informații prin intermediul unor persoane care deja dețin încrederea comunităților respective.

În Europa, se raportă un caz în care teoria falsă referitoare la vaccinuri și autism s-a răspândit în rândul comunităților migranți.

Heidi Larson a prezentat la seminar exemple care arată cum miturile legate de vaccinuri s-au răspândit peste frontiere prin intermediul comunităților de migranți.

Unul dintre cazurile menționate se referă la comunitățile somaleze din Suedia, Regatul Unit și Statele Unite, unde s-au răspândit temeri privind o presupusă legătură între vaccinul ( ROR ) și autism.

Cercetătoarea a explicat că asemenea temeri pot circula rapid între persoane care împărtășesc aceeași limbă și aceleași rețele sociale, chiar dacă locuiesc în state diferite.

În exemplul prezentat de Larson, se face referire la comunitățile poloneze din străinătate, unde controverse privind vaccinarea persistă în circulație între țara de origine și diaspora.

În anumite situații, scepticismul legat de vaccinuri s-a răspândit prin conexiunilor de familie și de comunitate, afectând chiar și indivizi care înainte se supuneau sfaturilor medicale.

informațiile false nu se conformează limitelor teritoriale, iar autoritățile trebuie să țină cont de comunitățile lingvistice și de rețelele sociale prin care se răspândesc mesajele.

Specialistă româncă din EMA a afirmat:

Mitul vaccinurilor și autismului este ca un „zombi care nu moare”

În cadrul seminarului, subiectul a fost abordat în mod separat de Alexandra Păcurariu, specialist român în farmacoepidemiologie la Agenția Europeană a Medicamentului.

Ea a precizat că una dintre cele mai răspândite mituri privind vaccinarea constă în presupunerea unei legături între vaccinuri și autism.

În 1998, teoria a apărut odată cu publicarea unui articol științific care propunea o legătură între vaccinul ROR și autism.

Studiul, realizat pe doar 12 copii, a fost ulterior eliminat din literatura științifică, după identificarea unor probleme grave în metodologie și în corectitudinea datelor.

Totuși, aceste declarații au rămas în circulație pentru trei decenii.

„Mitul este asemenea unui zombi care nu moare și continuă să se reinventează”

, a declarat Alexandra Păcurariu.

După ce Specialista EMA a demonstrat că nu există nicio legătură între vaccinul ROR și autism, informațiile eronate au început să-și adapteze argumentele treptat.

În primul rând, atenția s-a îndreptat spre tiomersalului, un agent de conservare prezent în unele vaccinuri, însă acesta nu face parte din compoziția vaccinului ROR.

Ulterior, au apărut idei conform cărora aluminiul, utilizat ca adjuvant în anumite vaccinuri, ar putea determina apariția autismului sau a altor afecțiuni cronice.

Păcurariu a evidențiat că vaccinul ROR nu conține adjuvanți din aluminiu, fiind un vaccin cu virusuri vii atenuate.

Conform expertei, evoluția repetată a argumentelor evidențiază cât de greu este să se opună unei teorie falsă, care persistă în a produce noi justificații chiar și după ce primele afirmații au fost respinse.

România se numără printre statele europene care au înregistrat o scădere a ratei de vaccinare.

Dialogurile privind dezinformarea și credința în vaccinuri au o importanță deosebită pentru România, unde rata de imunizare contra rujeolei a înregistrat o scădere semnificativă în ultimii ani.

În iunie 2026, Organizația Mondială a Sănătății a difuzat date care indică că rata de primire a primei doze a vaccinului ROR a scăzut de la 90% în 2018 la 78% în 2024.

În ceea ce privește a doua doză, scăderea a fost și mai accentuată, trecând de la 81% la 62%.

OMS recomandă atingerea unei acoperiri de minim 95% prin administrarea a două doze de vaccin anti-rujeole, pentru a preveni apariția focarelor.

În anul 2024, România a înregistrat peste 25.000 de cazuri de rujeolă, cea mai mare cifră observată în țară de la 1993, conform organizației.

Scăderea nivelului de vaccinare nu poate fi legată doar de dezinformare. Studii efectuate de OMS și de autoritățile române au relevat dificultăți în accesarea serviciilor medicale, lipsa unor informații clare și diferențe semnificative între comunități.

În luna iunie 2026, OMS a comunicat câteva rezultate favorabile: în anumite regiuni din România, rata de vaccinare contra rujeolei a crescut cu 25% în primul trimestru al anului respectiv, datorită unor măsuri adaptate comunităților și implicării personalului medical.

COMENTARII / 0