Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac și poate apărea inclusiv la adulți tineri, iar simptomele de debut pot fi ușor trecute cu vederea. Problema este că, la unii pacienți, aritmia favorizează formarea cheagurilor în inimă și poate duce la accident vascular cerebral. Pentru anumiți pacienți, medicii pot combina acum, într-o singură intervenție, două proceduri diferite: ablația care tratează aritmia și închiderea unei mici structuri a inimii unde se formează frecvent cheagurile. Dr. Raluca Sîrbu-Prisecaru, medic primar cardiolog la Spitalul MedLife Polisano din Sibiu, cu supraspecializare în electrofiziologie, explică pentru cine este indicată această abordare tehnică rară „2 în 1“ și ce avantaje are.
Fibrilația atrială nu mai apare exclusiv la persoanele în vârstă. Dr. Raluca Sîrbu-Prisecaru observă că există și pacienți între 25-30 de ani cu această aritmie, deși riscul crește odată cu înaintarea în vârstă și în cazul prezenței unor factori precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, bolile tiroidiene sau sindromul de apnee în somn. În anumite cazuri, există și o predispoziție genetică.
În rândul tinerilor, medicul constată adesea factori de declanșare, cum ar fi consumul de alcool sau de substanțe interzise. Excesul de energizante poate constitui, de asemenea, un factor de risc pentru apariția tulburărilor de ritm cardiac. Odată ce se dezvoltă o predispoziție la fibrilație atrială la tineri, episoadele pot reapărea în timp.
Citește șiAlexandru Rogobete, după vizita în spitalele din Cluj: „Plec cu probleme concrete de rezolvat”. Ce investiții sunt necesare
„Pot să nu mai apară probleme vreme de cinci ani, poate chiar zece ani, dacă persoana renunță la consumul de astfel de substanțe. Dar, în timp, episoadele pot deveni din ce în ce mai lungi, mai dese și mai rezistente la medicamente“, explică specialista.
Palpitațiile nu se manifestă la fiecare pacient.
fibrilația atrială se manifestă în mod tipic prin palpitații, adică senzația că inima începe brusc să bată cu o viteză foarte mare. Unii pacienți raportează în special dificultăți de respirație sau oboseală prematură. Durerea toracică este mai puțin frecventă și, de obicei, se produce în același timp cu palpitațiile.
Există însă și pacienți la care fibrilația atrială nu provoacă niciun simptom. „Sunt și cazuri în care pacienții sunt asimptomatici, nu au nici palpitații, nici dispnee. Sunt descoperiți fie de medicul de familie, fie de cardiolog, la investigațiile de rutină“, spune dr. Raluca Sîrbu-Prisecaru.
„Urechiușa” din inimă, factor esențial în generarea cheagurilor
Problema importantă a fibrilației atriale nu este însă doar ritmul neregulat al inimii. În anumite condiții, există riscul de formare a cheagurilor de sânge și, implicit, de accident vascular cerebral ischemic. Pentru mulți pacienți cu risc crescut, prevenția presupune administrarea pe termen lung a unui tratament anticoagulant. Există însă situații în care aceste medicamente pot crește riscul de sângerare, spune medicul. Pentru unii dintre acești pacienți există o alternativă intervențională rară: închiderea urechiușei stângi a inimii. „Inima are două atrii și doi ventriculi. Fiecare atriu are o extensie numită urechiușă. Noi vorbim despre închiderea urechiușei stângi, adică a prelungirii atriului stâng, locul în care se formează cel mai frecvent cheagurile de sânge”, explică medicul Raluca Sîrbu-Prisecaru.
Intervenția presupune introducerea, în interiorul urechii, a unui aparat care izolează această structură de restul sistemului circulator, pentru a elimina principalul loc de formare a cheagurilor la pacienții cu fibrilație atrială.
Procedura este recomandată în special pentru pacienții cu fibrilație atrială în care terapia anticoagulantă nu poate fi administrată în siguranță sau nu a asigurat protecția dorită.
„
O altă categorie de pacienți care pot efectua intervenția o reprezintă cei care au indicație de tratament anticoagulant pe termen lung, dar care preferă, după evaluarea individuală a riscurilor și beneficiilor, o soluție intervențională. „Sunt pacienți care se gândesc că, dacă au 60 de ani, decât să ia anticoagulant o viață întreagă, preferă să facă o astfel de procedură“, spune cardiologul.
Ce presupune închiderea urechiușei stângi?
Procedura nu implică deschiderea toracelui. Un cateter este introdus de medic printr-un vas sanguin din regiunea inghinală și este avansat până în interiorul inimii. Închiderea urechiușei se realizează sub sedare și este monitorizată prin ecografie transesofagiană: un tub introdus în esofag oferă o vizualizare extrem de exactă a componentelor inimii și, astfel, asigură poziționarea corectă a dispozitivului.
Înaintea procedurii, pacientul poate face o ecografie transesofagiană sau un examen CT, astfel încât medicii să poată măsura urechiușa și să aleagă dispozitivul potrivit. „Este o procedură care nu durează foarte mult, între 30 și 60 de minute. Dacă apar situații particulare sau pacientul are o anatomie mai deosebită, poate dura ceva mai mult“, precizează dr. Sîrbu-Prisecaru.
Procedura „2 în 1“ corectează fibrilația și scade riscul de formare a cheagurilor.
În anumite situații, medicul Raluca Sîrbu-Prisecaru și echipa sa pot realiza, într-o singură intervenție, atât ablația fibrilației atriale, cât și închiderea urechiușei stângi. Aceste două operațiuni servesc scopuri distincte.
Ablația tratează direct aritmia, în timp ce închiderea urechii atriale vizează diminuarea riscului de formare a cheagurilor și, implicit, a riscului de AVC asociat. În cadrul ablației, medicii izolează electric venele pulmonare, zone cheie în declanșarea fibrilației atriale.
Venele pulmonare sunt responsabile în peste 95% din cazuri de apariția fibrilației atriale
subliniază dr. Sîrbu-Prisecaru.
Țesutul implicat poate fi intervenit prin radiofrecvență, prin crioablație – utilizând temperaturi extrem de scăzute – sau prin Pulse Field Ablation, o metodă recentă care, conform medicului, devine din ce în ce mai populară. Procedura de ablație are o durată de aproximativ o oră, iar închiderea urechiușei prelungeste operațiunea cu aproximativ 30 de minute.
Avantajul principal este că pacientul nu mai trebuie să treacă prin două intervenții și două anestezii separate. „Le facem împreună pentru a nu prelungi foarte mult timpul procedural, pentru a nu face anestezie de două ori și pentru o eficiență mai bună din punct de vedere al costurilor“, spune medicul cardiolog, unul dintre puținii specialiști din România care efectuează închiderea urechiușei stângi și printre puținii din Europa care realizează procedura „2 în 1“. „Cel puțin Europa Centrală și de Est, suntem, zic eu, singurul spital care efectuează în prezent procedura «2 în 1» cu dispozitivul Amulet de închidere a urechiușei stângi“, menționează medicul.
Pentru pacienții care fac simultan ablația și închiderea urechiușei, tratamentul anticoagulant nu este oprit imediat. În centrul în care lucrează dr. Sîrbu-Prisecaru, acești pacienți continuă anticoagulantele aproximativ trei luni. Ulterior, medicii efectuează o nouă ecografie transesofagiană pentru a verifica poziția dispozitivului și absența complicațiilor. Dacă totul este în regulă, tratamentul antiacoagulant poate fi oprit.
Pentru pacienții care se află în regim exclusiv de închidere a urechiușei, medicul afirmă că tratamentul anticoagulant poate fi suspendat mai devreme, în funcție de situația clinică.
O nouă existență la 65 de ani, după două AVC-uri ischemice și unul hemoragic
Unul dintre cazurile care au rămas în memoria medicului este cel al unui pacient care, după procedura „
Pacientul, în jurul vârstei de 65 de ani, a suferit două accidente vasculare ischemice cauzate de fibrilația atrială. În urma inițierii terapiei anticoagulante, a suferit un al treilea incident, de tip hemoragic, ceea ce a determinat medicii să întrerupă tratamentul. În continuare, pacientul continuă să manifeste episoade de fibrilație atrială, menținând astfel problema pentru care terapia a fost recomandată inițial.
La consultul cu dr. Sîrbu-Prisecaru, i s-a recomandat procedura „2 în 1”, care combină ablația fibrilației atriale cu închiderea urechiușei stângi.
„După intervenție, nu mai are nici palpitații, nu mai are nici oboseală, nu mai ia nici anticoagulant și pentru el cred că viața a început din nou, ca să spunem așa“
– explică medicul. În urma operației, pacientul nu mai prezintă simptome de palpitații, oboseală și nu mai necesită anticoagulant, iar el consideră că viața lui s-a reînviat.
Efectele accidentelor vasculare preexistente nu se estompează odată cu intervenția cardiologică. Medicul subliniază că recuperarea neurologică depinde de AVC și de rapiditatea cu care pacientul a ajuns la spital.
Aproximativ 20 de pacienți au fost tratați în anul precedent.
Echipa la care aparține dr. Raluca Sîrbu-Prisecaru realizează intervențiile de închidere a urechiușei stângi începând din mai 2025 și, până la data interviului, aproximativ 20 de pacienți au beneficiat de această procedură. Majoritatea dintre aceștia aveau vârste între 55 și 75 de ani și se confruntau cu condiții medicale complexe, precum accidente vasculare ischemice recurente în timpul tratamentului anticoagulant, afecțiuni renale sau boli oncologice.
„Am șansa să lucrez aici așa cum aș fi lucrat afară“
Procedura nu reprezintă o inovație la scară globală. Conform medicului, aceasta este în uz de 10-15 ani în Statele Unite și în anumite state europene. Dr. Sîrbu-Prisecaru și-a urmat specializarea în electrofiziologie în Belgia, unde a plecat încă din perioada rezidențiatului. Ulterior, s-a întors în România, inițial pentru familie, însă afirmă că infrastructura și echipa disponibilă îi permit să practice aici tipul de cardiologie intervențională pe care l-ar fi desfășurat în străinătate.
„Sunt condiții bune, oameni buni, o echipă bună, așa că am șansa să lucrez aici așa cum aș fi lucrat afară“. Cardiologul a încheiat.
Articolul este finanțat de MedLife, rețeaua privată de servicii medicale cu cea mai mare prezență din România, și se înscrie în cadrul unui proiect extins de informare și educație, axat pe prevenție și pe adoptarea unui stil de viață sănătos pe termen lung.
În cadrul MedLife, îngrijirea pacienților este tratată cu grijă și responsabilitate, pornind de la necesitățile concrete ale fiecăruia. Alegerea terapiei se bazează pe analize detaliate, susținute de grupuri multidisciplinare de specialiști competenți și de echipamente de ultimă oră. Prin metode avansate de diagnostic și intervenție, și recent prin competență în genom și capacitatea de a detecta precoce amenințările la adresa bolilor frecvente sau legate de stilul de viață, MedLife își propune să sprijine indivizii să acorde mai multă atenție propriei sănătăți.
Obiectivul este bine definit: prevenirea activă și intervenția promptă, înainte ca afecțiunile să perturbe echilibrul și calitatea existenței. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât lipsa bolii. Ea presupune vitalitate, mobilitate și stabilitate, indiferent de vârstă. MedLife alocă resurse în mod constant către soluții ce susțin o stare de sănătate rezistentă și favorizează o viață trăită pe deplin, nu doar în prezent, ci și pe termen lung.
Mai multe detalii privind serviciile oferite pot fi accesate la https://www.medlife.ro/.
Acest articol a primit sprijinul MedLife
COMENTARII / 0