Balonarea, durerile abdominale și modificările persistente ale tranzitului intestinal pot reprezenta uneori semne de disbioză, adică un dezechilibru la nivelul microbiomului – ecosistemul format din trilioane de bacterii, virusuri și fungi care trăiesc în intest
MedLife a lansat recent primul test de microbiom intestinal realizat integral în România, incluzând pregătirea probei, secvențierea, analiza bioinformatică și interpretarea rezultatelor. În trecut, probele erau trimise la laboratoare din străinătate. Testul se bazează pe tehnologia shotgun metagenomics, care permite examinarea materialului genetic al microorganismelor din probă și identificarea acestora cu o precizie superioară comparativ cu metodele ce urmăresc doar anumite regiuni ale ADN-ului bacterian.
Aceste teste sofisticate utilizează cele mai noi tehnologii de secvențiere genomică și oferă o imagine completă și precisă a întregii populații microbiomului, spune dr. Anca Hâncu. Totuși, pe lângă detaliile tehnice, ceea ce contează cu adevărat pentru pacient este ce descoperă în urma analizei și, în special, ce poate face cu datele obținute.
Citește șiInvestiție uriașă la Cluj: 200 de milioane de euro pentru spitalul care va trata copii din toată Transilvania
Microbiomul poate suferi transformări în numeroase etape ale vieții.
Microbiomul este format din trilioane de microorganisme – în principal bacterii, dar și virusuri și fungi – care trăiesc în și pe organism. Cel mai studiat ecosistem este cel intestinal. Rolul acestuia este esențial în procesul de digestie și dezechilibrele pot duce la simptome în această sferă. Însă influența sa nu se limitează la aparatul digestiv. „Microbiomul este definit și ca un organ separat, numit și al doilea creier. Microorganismele intestinale sunt implicate în procese metabolice, în funcționarea sistemului imunitar și în inflamație, contribuie la producerea unor vitamine – K și B12, de exemplu – și a altor compuși utilizați de organism și participă la comunicarea dintre intestin și creier”, explică dr. Anca Hâncu, medic acreditat european în medicina stilului de viață.
Este crucial să știm că microbiomul nu rămâne constant.
Microbiomul se schimbă pe parc
De aceea, continuă medicul, recomandările nu pot fi aceleași pentru toată lumea și nici măcar pentru aceeași persoană în momente diferite ale vieții. „Nu există o recomandare universală pentru toată lumea. Există recomandări pentru fiecare individ și pentru fiecare individ în diverse etape ale vieții”, subliniază medicul.
Noua analiză oferă o perspectivă valoroasă în acest cadru, deoarece ilustrează starea microbiomului în momentul prelevării. MedLife subliniază că rezultatul nu constituie un diagnostic și nu poate înlocui consultarea medicală sau alte investigații sugerate de specialist.
Medicamentele antibacteriene, presiunea psihică și obiceiurile zilnice pot altera flora intestinală.
Printre elementele ce pot influența microbiomul se înscriu intervențiile cu antibiotice, alimentația, stresul, lipsa activității fizice, somnul și fumatul.
Alimentația are un rol important tocmai pentru că ceea ce mâncăm devine și substrat pentru microorganismele intestinale. Fibrele care nu sunt digerate în intestinul subțire ajung în colon, unde anumite bacterii le fermentează și produc, printre altele, acizi grași cu lanț scurt. „Aceștia creează un mediu care nu permite creșterea peste măsură a unor bacterii cu rol negativ și contribuie la stabilizarea unui microbiom de bună calitate”, explică dr. Hâncu.
Medicul subliniază în mod particular și importanța evitării consumului constant de alcool, considerându-l unul dintre comportamentele care afectează negativ microbiomul.
Semne de dezechilibru în microbiom
Într-un microbiom sănătos există un anumit echilibru între diferitele populații microbiene, stare cunoscută drept eubioză. Atunci când compoziția și funcționarea ecosistemului intestinal sunt perturbate, medicii descriu starea de disbioză. „În funcție de prevalența unor bacterii benefice sau a celor care nu sunt benefice, sănătatea digestivă sau alte componente ale sănătății noastre, sănătatea metabolică, de exemplu, pot fi alterate. Când este alterată sănătatea microbiomului, apare starea de disbioză”, explică dr. Hâncu.
Medicul menționează că uneori pot apărea semne digestive:
„Pot apărea tulburări ale tranzitului intestinal, încetinirea sau accelerarea tranzitului, modificarea consistenței scaunului, flatulență, balonare”
Acestea, de fapt, nu sunt specifice și
De ce nu toți putem adopta probiotice pentru a restabili echilibrul microbiomului?
Convingerea majoră este că, în cazul unor dezechilibre ale microbiotei intestinale, soluția cea mai frecventă este administrarea unui probiotic achiziționat în farmacie. Totuși, termenul „probiotic” nu se referă la un singur tip de produs sau la o singură specie bacteriană. În realitate, există numeroase specii și tulpini, iar compozițiile produselor pot varia semnificativ. Dr. Anca Hâncu subliniază că administrarea probioticului fără a avea o imagine clară a microbiomului nu asigură corectarea dezechilibrului.
„Este foarte important să știm ce există în acel microbiom, pentru că eu poate am câteva tulpini în cantitate suficientă sau chiar în cantitate mai mare, iar alte tulpini în cantitate mai mică și atunci risc, luând la întâmplare probiotice, să alterez și mai tare diversitatea microbiomului”, explică medicul.
În consecință, medicul evidențiază că prezența unor tulpini în cantități variabile poate modifica echilibrul microbian. Dacă se consumă probiotice aleator, există riscul de a accentua dezechilibrul, chiar dacă acestea conțin bacterii considerate „bune”. Prin urmare, un probiotic nu este automat benefic doar pentru că are în compoziție bacterii „bune”.
„Există multe tipuri de probiotice și, în general, tratamentul cu probiotice trebuie să fie adecvat hărții pe care o primim prin acest test de microbiom, adecvat disbiozei care există”, adaugă dr. Hâncu.
Iar atunci când nu există un dezechilibru care să justifice intervenția, suplimentele nu sunt neapărat necesare. „Dacă nu există o disbioză, nu este nevoie să luăm probiotice, este suficient să avem o alimentație corectă și un stil de viață sănătos”, spune medicul.
„Riscăm să agravăm o constipație sau o diaree”
Problema nu constă doar în faptul că un probiotic ales aleatoriu poate să nu fie eficient. Dr. Hâncu subliniază că, fără îndrumarea unui specialist, administrarea probioticului poate, în anumite circumstanțe, agrava dezechilibrul deja prezent.
„Luând tratament cu probiotic, fără recomandarea unui medic, riscăm să agravăm o constipație sau o diaree sau să cronicizăm o modificare a tranzitului intestinal”,
afirmă specialista în medicina stilului de viață.
Explicația, adaugă ea, este tocmai faptul că „noi nu știm de fapt în ce direcție trebuie să mergem și luăm neghidat”. Din acest motiv, administrarea probioticelor, a prebioticelor sau a combinațiilor dintre acestea – numite simbiotice – ar trebui făcută în contextul potrivit și, atunci când există probleme medicale, sub supravegherea unui specialist.
Ce demonstrează în mod concret noul test al microbiomului
Testul lansat de MedLife aplică tehnologia shotgun metagenomics. În contrast cu secvențierea 16S rRNA, care se concentrează pe anumite zone ale ADN-ului bacterian, această abordare investighează întregul material genetic al microorganismelor prezente în probă.
În consecință, se pot detecta bacterii, fungi, virusuri și alte microorganisme, obținând detalii care pot ajunge la nivelul speciei și al tulpinii. Informațiile sunt ulterior analizate bioinformatic pentru a genera un raport care evidențiază compoziția, diversitatea și potențialul funcțional al microbiomului – cum ar fi capacitatea de metabolizare, sinteza vitaminelor sau producția de acizi grași cu lanț scurt.
Întregul proces – de la pregătirea probei și secvențiere până la analiza bioinformatică și interpretarea rezultatului – este realizat acum în România, în laboratoarele MedLife, pe platforma de secvențiere NovaSeq X Plus de la Illumina. Recoltarea se face acasă, dintr-o probă de scaun, cu ajutorul unui kit. Proba poate fi predată în peste 250 de puncte de recoltare, iar rezultatul este disponibil, potrivit MedLife, în aproximativ 28 de zile lucrătoare de la primirea probei în laborator.
În termen mediu, MedLife urmărește ca aceste informații să fie analizate în paralel cu istoricul medical și starea generală de sănătate, iar ulterior să fie combinate cu date genetice și biometrice, ca parte a direcției de medicină personalizată dezvoltate prin programul Longevity 100+.
Acest articol beneficiază de sprijinul MedLife, cea mai extinsă rețea de servicii medicale private din România, și reprezintă o componentă a unui proiect vast de informare și educație, orientat spre prevenție și un stil de viață sănătos pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Scopul este bine definit: prevenirea proactivă și intervenția promptă, înainte ca afecțiunile să perturbe echilibrul și calitatea existenței. Sănătatea nu se limitează la lipsa bolii; ea cuprinde vitalitate, mobilitate și stabilitate la orice etapă a vieții. MedLife alocă resurse în mod continuu pentru tehnologii care susțin o stare de bine pe termen lung, contribuind la o viață trăită plenar, nu doar în prezent.
Mai multe detalii privind serviciile oferite pot fi consultate la https://www.medlife.ro/.
Publicație susținută de MedLife
COMENTARII / 0