Durerile de cap de dimineață: 7 cauze ascunse și semne de alarmă

Potrivit unei analize din 2025, între 5% și 8% dintre adulți se confruntă în mod constant cu dureri de cap la răsărit, fenomen mai frecvent la femei și la persoanele cu vârste între 45 și 64 de ani. În unele cazuri, motivul este simplu: o pernă inadecvată sau un pahar de vin suplimentar în noaptea precedentă. În alte situații, cefaleea de dimineață poate semnala o afecțiune ce necesită investigație, precum apneea obstructivă în somn, migrena, insomnia, bruxismul sau o tulburare de dispoziție.

Deși mai puțin frecvent, o cefalee nouă, în evoluție sau însoțită de semne neurologice poate indica și o afecțiune severă, cum ar fi o hemoragie cerebrală sau o formațiune intracraniană. Durerea de cap matinală izolată este, însă, rar suficientă pentru a sugera o astfel de cauză.

medic este recomandat dacă episoadele persistă de peste câteva săptămâni, devin mai frecvente sau apar alte simptome. Potrivit specialiștilor, cauzele cele mai frecvente pot fi identificate și tratate.

Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”

1. Apnee în timpul somnului

Sindromul de apnee obstructivă în somn este una dintre cauzele frecvente ale cefaleelor care apar la răsărit. Noaptea, tractul respirator se restrânge sau se blochează în mod reiterat, iar respirația este întreruptă pentru perioade scurte. Se calculează că aproape un miliard de adulți la nivel global ar prezenta o formă ușoară, moderată sau severă a acestei afecțiuni, mulți dintre ei nediagnosticați.

Într-o discuție, Phyllis Zee, directorul secției de somnologie din cadrul departamentului de neurologie al Northwestern Medicine din Statele Unite, a spus:

„Ca medici specializați în somn, întotdeauna întrebăm: «Vă treziți dimineața cu durere de cap?»”

Ea a menționat că, dacă pacientul confirmă prezența durerii, se continuă cu întrebări suplimentare, adăugând:

„insistăm puțin mai mult”

deoarece sforăitul, senzația de sufocare nocturnă sau somnolența crescută în zi pot reprezenta semne ale unei afecțiuni.

Mecanismul prin care apneea generează cefalee nu este complet clarificat. O scădere constantă a nivelului de oxigen în timpul somnului ar putea contribui, dar nu pare a fi singurul factor.

În anul 2023, revista Scientific Reports a publicat un studiu care a implicat 116 pacienți afectați de apnee. Rezultatele arată că utilizarea CPAP – un dispozitiv ce asigură deschiderea căilor respiratorii în timpul somnului prin furnizarea de aer sub presiune printr-o mască – a diminuat considerabil durerile de cap la răsărit. În intervalul de trei luni de tratament, numărul pacienților care se trezeau cu cefalee a scăzut de la 53% la 16%, iar în cazurile de severitate ridicată, intensitatea durerii a cedeat cu 72%.

Îmbunătățirea a fost asociată mai mult cu reducerea somnolenței în timpul zilei decât cu schimbarea parametrilor respiratori măsurați noaptea. Concluzia sugerează un mecanism mai elaborat, care nu poate fi redus doar la scăderile repetate ale nivelului de oxigen din sânge.

2. Migrena

Pentru anumite persoane, cefaleea matinală poate fi, de fapt, un atac de migrenă care a început în timpul nopții. Această stare poate apărea în a doua jumătate a nopții sau în primele ore după trezire, a precizat Niushen Zhang, conducătoarea Diviziei de cefalee și durere facială de la Stanford Medicine, SUA.

Potrivit raportului Global Burden of Disease 2021, această afecțiune afectează în jur de 1,16 miliarde de oameni, ceea ce corespunde aproximativ unei persoane din fiecare șapte la nivel mondial.

Criza migrenoasă se manifestă frecvent printr-o durere pulsatilă, însoțită de greață, vărsături, sensibilitate la lumină și zgomot, disconfort la nivelul gâtului sau dificultăți de concentrare. Aproximativ 30% dintre persoanele cu migrenă au și aură, cel mai adesea sub forma unor tulburări de vedere, precum lumini strălucitoare sau linii în zigzag. Deși primele episoade apar de regulă în adolescență sau la începutul vieții adulte, migrena poate debuta și după 30 sau 40 de ani, a precizat dr. Zhang.

Utilizarea excesivă a medicamentelor pentru migrenă sau a altor tipuri de cefalee poate, la rândul său, să mențină problema. Aceasta se referă la cefaleea prin abuz medicinal, denumită uneori și cefalee de revenire, care poate deveni mai intensă dimineața, odată ce efectul tratamentului s-a diminuat pe durata nopții.

„Pe parcursul nopții, efectul medicamentului dispare, iar persoana se poate trezi dimineața cu o nouă durere de cap”

, a precizat Sait Ashina, profesor de neurologie și anestezie la Harvard Medical School.

3. Tulburările de somn și somnul de calitate scăzută

Durata scurtă a somnului sau întreruperile frecvente pot stimula apariția cefaleei la zorii zilei. Insomnia apare adesea la cei care suferă de cefalee, iar insuficiența odihnei poate provoca sau intensifica durerea, în timp ce atacurile dureroase îngreunează adormirea și continuarea somnului.

Conform studiului publicat în 2025, indivizii care suferă de insomnie prezintă un risc de două până la trei ori mai mare de a dezvolta migrenă, cefalee de tensiune și dureri de cap cronice zilnice. În ceea ce privește migrenele, tulburările de somn s-au dovedit asociate cu atacuri mai severe, cu un efect mai pronunțat asupra activităților zilnice și cu trecerea de la episoade ocazionale la o formă cronică.

Rezultatele unei sinteze a studiilor privind migrarea și somnul arată că insomnia și migrarea acționează în mod similar asupra unor zone ale creierului, printre ele hipotalamusul și trunchiul cerebral, care administrează atât somnul, cât și transmiterea și reglarea durerii. Somnul fragmentat poate altera felul în care creierul interpretează semnalele dureroase, iar o sensibilitate crescută la durere poate susține, la rândul ei, insomnia.

4. Căptușia și modul de culcat

Durerile de cap matinale pot fi cauzate de modul în care capul și gâtul sunt poziționate pe parcursul nopții. Dacă perna este prea înaltă, prea joasă sau nu oferă sprijin adecvat, musculatura și artic

Această manifestare se poate prezenta în cefaleea cervicogenă, cauzată de o afecțiune a coloanei cervicale sau a țesuturilor înconjurătoare. Durerea este adesea mai intensă pe o singură parte, poate fi agravată de mișcarea capului și este însoțită de o mobilitate scăzută a gâtului.

Alegerea penei poate modifica simptomele, însă nu există un model universal potrivit pentru toată lumea. Înălțimea și fermitatea necesare variază în funcție de poziția de somn, de lățimea umerilor și de eventualele probleme cervicale.

5. Țipirea dinților și dificultățile mandibulei

Bruxismul poate explica, de asemenea, durerile de cap de dimineață prin scrâșnirea sau încleștarea dinților în timpul nopții. Această activitate suprasolicită mușchii de masticație și articulația temporomandibulară, care leagă mandibula de craniu. La trezire, pot apărea disconfort sau rigiditate în zona maxilarului, sensibilitate la nivelul tâmplelor și dificultăți în deschiderea gurii.

Problema este relativ frecventă. O meta-analiză publicată în 2024 estimează că bruxismul nocturn afectează aproximativ 21% dintre adulți la nivel mondial, cu o prevalență asemănătoare în Europa. Tensiunea acumulată în mușchii maxilarului poate iradia spre tâmple și frunte. „Toți acești mușchi se încordează atunci când strângem dinții, iar durerea se poate extinde spre partea din față a capului”, a completat dr. Zee.

6. Depresia și anxietatea

La indivizii care suferă de migrenă sau de alte tipuri de cefalee, depresia și anxietatea sunt mai des întâlnite, iar aceste două tulburări pot alimenta reciproc. Repetarea durerii, frica de a avea o nouă criză și restricțiile în activitățile cotidiene pot deteriora starea emoțională. În același timp, anxietatea și depresia pot tulbura somnul și pot amplifica sensibilitatea la durere, facilitând apariția episoadelor migrenoase matinale.

O meta-analiză recentă, care a inclus 48 de studii și aproape 9.600 de adulți cu cefalee cronică, a identificat simptome de depresie la aproximativ 43% dintre participanți și simptome de anxietate la 46%. Procentele au fost considerabil mai mari decât în rândul persoanelor fără dureri de cap sau al celor cu episoade ocazionale.

Anxietatea face ca adormirea să devină dificilă și stimulează trezirea frecventă, în timp ce depresia poate altera atât lungimea, cât și forma somnului. O noapte discontinua reduce nivelul de toleranță la durere și poate provoca o criză de migrenă la cei predispuși. Pe de altă parte, durerile nocturne și frica de reapariție pot susține insomnia.

„Nu știm încă dacă tulburările psihice provoacă direct durerile de cap sau dacă efectul este mediat, cel puțin în parte, de somnul de proastă calitate. Observăm, însă, în mod constant această legătură”, a adăugat prof. Sait Ashina.

7. Consumul excesiv de alcool sau insuficiența de cafea

alcool abuzul reprezintă o sursă comună a cefaleelor de dimineață, provocând atât deshidratarea, cât și tulburarea somnului. În plus, ingerarea constantă a unor doze mari de cofeină poate genera, indirect, dureri de cap în zorii zilei: în timpul nopții, scăderea nivelului de cofeină poate produce semne de sevraj.

Pe parcursul nopții, nivelul de cofeină din corp se reduce, iar această scădere poate provoca semne de sevraj la momentul trezirii. Neurologul de la Harvard a precizat că:

„Dacă bei multă cafea, te poți trezi cu o durere de cap provocată de sevraj, pentru că nivelul cofeinei din organism a scăzut”

Când este momentul să te adresezi unui medic.

Durerile de cap care apar dimineața necesită cu siguranță o consultare medicală, subliniază experții. Hipertensiunea poate fi legată de aceste dureri, în special când tensiunea crește brusc la valori de 180/120 mmHg sau mai sus, mai ales dacă se însoțesc și alte semne. Deși mai puțin frecvent, aceste cefalee pot indica probleme neurologice grave, cum ar fi tumori cerebrale sau sângerări intracerebrale.

Semnalele ce necesită consult medical imediat includ o durere care apare brusc și este extrem de intensă, precum și o cefalee asociată cu slăbiciune, amorțeală, confuzie, tulburări de vedere sau de vorbire, subliniase prof. Ashina.

Atunci când simptomele nu sunt urgente, dr. Zhang a subliniat că

“medicii de familie reprezintă un bun punct de plecare pentru afecțiuni precum migrena”

. În funcție de evoluția simptomelor, medicul de familie poate sugera ulterior o consultație la un specialist în medicina somnului sau la un neurolog.

frequenței și intensității episoadelor, ora la care apar și simptomele asociate trebuie înregistrate înainte de consultație. sforăitul, somnul insuficient, durerea de maxilar, greața, sensibilitatea la lumină, consumul de alcool sau cafea și anumite alimente pot oferi informații relevante. Medicii recomandă să se raporteze orice modificare față de tiparul obișnuit, precum o durere nouă, episoade care devin brusc mai frecvente sau o cefalee care începe să se manifeste în mod diferit.