Enteroviroza la copii: rehidratarea, nu antibioticele, spune medicul

A trecut vara, perioadă în care afecţiunile digestive provocate de virusuri sunt mai răspândite, dar odată cu reîntoarcerea la şcoală, în colectivitate, copiii sunt în continuare expuşi enterovirozelor. Deşi toate persoanele pot face enteroviroză, copiii sunt mai expuşi riscului nu numai din cauza imunităţii mai scăzute, ci şi din cauza obiceiului de a băga mâna în gură după ce au atins diverse obiecte care pot fi contaminate. Dr. Catrinel Preda, medic gastroenterolog pediatru în Hyperclinica MedLife Titan a explicat că virozele se vindecă fără un tratament antiviral şi în niciun caz cu antibiotic, ci doar cu regim alimentar, hidratare şi medicamente care ameliorează simptomele.

Ce generează enteroviroza

Când un copil prezintă tulburări digestive precum diarrea, greață bruscă, vărsături și crampe intestinale, majoritatea părinților își concentrează atenția asupra alimentelor consumate în ziua precedentă, considerându‑le potențialul motiv al disconfortului. Totuși, în cazul în care apare chiar și o febră cât de mică, aceștia recurg la consultul unui pediatru.

Citește șiNu contează doar câte ore dormi. Un studiu pe 23.000 de persoane arată de ce ora la care te culci poate afecta sănătatea mintală

„Pentru că simptomele sunt aproape la fel, când intră în cabinet cu copilul, părinţii ne spun că suspicionează o toxiinfecţie alimentară sau o enteroviroză şi povestesc ce alimente a consumat copilul. De cele mai multe ori este vorba despre enteroviroză, o afecţiune a tubului digestiv provocată de virusuri cu tropism digestiv. Cele mai cunoscute sunt rotavirus, adenovirus, enterovirusuri şi norovirus care se transmit prin contactul cu persoane bolnave, mâini murdare, apă sau alimente contaminate. Simptomele date de enteroviroză sunt greaţa, vărsăturile, lipsa poftei de mâncare, dureri abdominale, scaune diareice. Uneori poate să apară şi febră, dar nu e obligatoriu. Enterovirozele sunt autolimitate, adică se vindecă fară tratament, imunitatea şi barierele naturale de apărare a organismului limitând treptat infecţia”, a precizat dr. Catrinel Preda.

Rehidratarea constituie partea cea mai importantă a tratamentului

Medicul subliniază că tratamentul este de natură simptomatică, adică se axează pe ameliorarea durerilor abdominale, greaței și febrei, în același timp încercând să reducă riscul de complicații, cea mai gravă fiind deshidratarea.

„ Pentru a preveni deshidratarea e necesar să intervenim pentru oprirea vărsăturilor, limitarea eliminării de apă în scaune şi să începem rehidtratarea.

Părinții ar trebui să înceapă prin izolarea copilului pentru câteva zile, pentru a restrânge răspândirea virusului. Se imp

Pentru ameliorarea consistenţei scaunelor diareice este utilă reluarea precoce a alimentaţiei, odată ce toleranţa digestivă s-a redobandit. Regimul cuprinde alimente uşor de digerat, cu fibre benefice care încetinesc tranzitul intestinal şi absorb apa în exces. Copiii vor consuma în cantităţi mici şi dese: orez, morcov fiert, carne slabă fiartă sau pe grătar, pâine prăjită, măr copt, banană, fără crudităţi sau lapte. Iaurtul este un aliment usor de tolerat, bogat în probiotice care ajută foarte mult. Dacă simptomele persistă sau sunt violente, adică apare febra mare, somnolenţa, vărsăturile şi scaunele diareice sunt din ce în ce mai numeroase şi voluminoase şi în scaun apare mucus sau sânge, este indicat consultul medical cât mai urgent”, a sublinat medicul.

Modalitățile de a distingui infecțiile digestive la copii

medicul gastroenterolog pediatru spune că, deși mulți părinți cer tratament cu antibiotice pentru a evita eventuale complicații ale enterovirozei, aceste substanțe nu sunt utile, deoarece antibioticele atacă bacteriile, nu virusurile. Mai mult, ele elimină bacteriile benefice din intestin, compromițând bariera de apărare și agravant situația.

Febra reprezintă răspunsul defensiv al corpului la infecții și poate apărea la orice tip de infecție, fie virală, fie bacteriană. În general, tinerii părinți se îngrijorează în special în momentul în care se manifestă febra, temându-se că această manifestare ar necesita exclusiv antibiotice pentru a se ameliora. În funcție de informațiile oferite de părinți în timpul consultului, de semnele prezentate de copil și de examinările adiționale pe care le putem efectua, distingem tipurile de infecții între ele.

Termenul de enterocolită se referă la infecţia intestinului subţire şi a colonului, cu simptome centrate pe diaree şi dureri abdominale. Enteroviroza sau gatroenterita virală se referă la o infecţie produsă de un virus ce interesează predominant stomacul şi intestinul subţire, cu simptome care cuprind greaţa şi vărsăturile. În enteroviroze simptomele sunt de obicei mai blânde. De cele mai multe ori, febra este redusă sau chiar lipseşte, durerile abdominale sunt mai uşoare, iar scaunele sunt de obicei apoase. În infecţiile bacteriene febra este înaltă, durerile abdominale sunt intense, scaunele sunt semilegate cu mucus sau sânge. De multe ori diferenţierea nu se face clinic, ci prin analiza de laborator a probelor de scaun, prin coprocultură şi determinarea antigenelor virale din scaun. Uneori simptomele descrise pot fi date de o infestaţie masivă cu Giardia, un parazit intestinal, care poate fi depistat prin analiză specifică de antigene din materiile fecale.

În ceea ce priveşte toxiinfecţiile alimentare, afecţiuni gastrointestinale cu simptome asemănătoare cu enterocolita şi enteroviroza, acestea sunt produse prin consumul de alimente contaminate cu microbi sau/ şi virusuri, iar la diferenţiere ne ajută să ştim contextul epidemiologic-apariţia mai multor cazuri concomitent, care au în comun consumul alimentului respectiv-aşa cum se întâmplă în tabere sau la diverse petreceri, locuri unde pacienţii au mâncat acelaşi aliment contaminat”, a explicat dr. Preda.

Prevenirea enterovirozelor se realizează printr-o igienă strictă și prin adoptarea unor comportamente preventive: spălarea mâinilor cu frecvență crescută, consumul de alimente provenite din surse sigure, evitarea contactului cu persoane bolnave și a aglomerațiilor, precum și vaccinarea anti-rotavirus pentru sugari, care asigură protecție în primii ani de viață.

MedLife oferă sprijin pentru acest articol.

Articolul beneficiază de sprijinul MedLife, rețeaua de servicii medicale private cea mai extinsă din România. Acesta se înscrie într-un proiect extins de informare și instruire, concentrat pe prevenție și pe stil de viață sănătos pe termen lung.

În cadrul MedLife, sănătatea este tratată cu grijă și responsabilitate, pornind de la cerințele concrete ale fiecărui pacient. Alegerea tratamentului se bazează pe evaluări detaliate, susținute de grupuri multidisciplinare de medici competenți și de tehnologii avansate. Prin metode moderne de diagnostic și intervenție, și recent prin competența în genomică, care permite detectarea precoce a factorilor de risc pentru boli frecvente sau legate de stilul de viață, MedLife își propune să sprijine indivizii în îngrijirea propriei sănătăți.

Scopul este bine definit: prevenirea proactivă și reacția rapidă, înainte ca problemele de sănătate să perturbe echilibrul și calitatea existenței. Pentru că bunăstarea presupune mai mult decât lipsa afecțiunilor. Ea reprezintă vitalitate, mobilitate și stabilitate, indiferent de vârstă. MedLife alocă în mod continuu resurse către soluții ce susțin o stare de sănătate pe termen lung și favorizează o viață trăită în deplină armonie, nu doar în prezent, ci și în viitor.

Detalii suplimentare privind serviciile oferite pot fi accesate pe www.medlife.ro.