Laura declară că a avut o conversație detaliată cu HotNews și că doar partenerul ei este la curent cu trat
Laura, în vârstă de 39 de ani, activează ca programator în domeniul IT și a adoptat prima dietă pentru a slăbi la doar 12 ani. În ultimele luni, se supune injecțiilor cu Mounjaro.
Adriana Turea și Laura au abordat situația diferit: prima a rămas anonimă, iar a doua a ales să-și dezvăluie povestea pentru cititorii HotNews, dar sub un alt nume. Motivul principal a fost rușinea, a explicat ea, care a urmărit-o aproape toată viața.
Citește șiUcigașul tăcut din sângele românilor:150.000 de oameni mor anual din cauze cardiovasculare. „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”
De la început, am simțit constant presiunea din cauza câtorva kilograme în plus. Certaine persoane apropiate mi-au spus că nu există sens să mă confrunt cu obezitatea, deoarece oricum mă voi reîngrășa. În prezent, doar partenerul meu este la curent cu faptul că urmez un tratament pentru a slăbi. Nu am informat nici măcar mama mea, pentru că și ea face parte din cercul celor care judecă.
„odată cu venirea menstruației”
„Am fost grasă dintotdeauna, de când eram copil. A fost o problemă permanentă. Îmi aduc aminte că, atunci când eram copil, mama îmi cumpăra haine de la adulți. Pentru
Mama nu a susținut ideea de a merge la consultație medicală la Institutul „Parhon”.
Prima dietă a lui Laura a constatat utilizarea shake‑urilor de slăbire, extrem de promovate în acea perioadă.
Laura a încercat, în perioada adolescentă, să convingă pe mama ei să o ducă la o consultație la Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon”. Totuși, mama a respins cererea, declarând că este o prostie.
Laura afirmă că a experimentat,
„până la vârsta de 30 și ceva de ani, prin toate dietele: cu supă de varză, dieta Dukan etc. Toate pe care le găsești pe internet.”
În diverse situații, ea a experimentat perioade de scădere în greutate:
„Greutatea minimă la care am ajuns de-a lungul timpului – o dată în clasa a XII-a și o dată în timpul masterului – a fost de aproximativ 70 de kil
„S-a dat totul peste cap”
În 2018, cu doi ani înainte de pandemie, Laura a ajuns la greutatea ei maximă: 117 kilograme. Avea 31 de ani. „Atunci am reușit, prin dietă și prin sport, să slăbesc 38 de kilograme.”
Apoi, a venit pandemia și „s-a dat totul peste cap. M-am îngrășat din nou. Mai aveam 3 kilograme și ajungeam de unde plecasem.”
În 2021, la 34 de ani, Laura a suferit o intervenție bariatrică, reducând greutatea de la 114 kg la 60 kg. Cheltuielile aferente au însumat 21.000 lei, la care s-au adăugat încă 3.000 lei pentru analizele medicale.
„Eram un om normal”, spune ea.
„Niciodată, în viața mea de adult, nu avusesem o greutate normală.”
„A fost o bucurie imensă pentru mine”, își amintește ea. Asta chiar dacă era o perioadă grea, după operație: „Te încearcă tot felul de emoții, din punct de vedere psihic este foarte greu, mănânci foarte puțin, te simți slăbit și așa mai departe.”
La câteva săptămâni după operație, „o persoană destul de apropiată și destul de dragă mie mi-a spus că oricum o să mă reîngraș.”
„Nici măcar cu mama mea”. Face terapie
„Mi s-a întâmplat de multe ori să aud în jurul meu că o să mă reîngraș, că o să fac cancer la stomac, de ce fac lucrul acela sau celălalt? E motivul pentru care nu mai vorbesc acum despre aceste lucruri, nici măcar cu mama mea. Doar cu partenerul meu.”
Laura mărturisește că nu vorbește nici cu prietenele ei despre dietele repetate de slăbit, operație și, mai nou, despre medicamentul Mounjaro pentru slăbit: „Nici prietenele mele nu știu. Când slăbești, toată lumea te încurajează. Dar, când te îngrași, nimeni nu te întreabă: «Ce se întâmplă în sufletul tău?». Și atunci, mai bine nu mai spui.”
fac și terapie, de 3 ani
.
„Am simțit o rușine care nu mă mai lăsa să ies din casă”
Laura a acumulat 32 de kilograme în intervalul de doi ani de la intervenția bariatrică efectuată în 2021.
„Din cauza unor probleme de cuplu, de familie”, spune ea. „Am avut mai multe decese în familie, unul după altul. A fost o perioadă foarte grea, parcă nu se mai termina.”
După ce s-a îngrășat din nou, „am simțit o rușine care nu mă mai lăsa să ies din casă. Îmi era foarte greu să mă întâlnesc cu prieteni, să fac lucrurile pe care le făceam de obicei”, povestește ea.
„Am încercat din nou să slăbesc. Teoria o știam. Cred că toate persoanele care au trecut la un moment dat prin obezitate știu teoria și știu ce au de făcut. Dar psihic, îmi era foarte greu.”
Motivul pentru care a amânat decizia de a lua medicamente pentru slăbit, spune ea, a fost că „eu credeam că m-am reîngrășat din cauze emoționale, iar medicamentele nu mă vor ajuta, pentru că ele doar îți taie pofta de mâncare. Toată lumea asta spunea: «Ce îți trebuie ție medicamente care îți taie pofta de mâncare? Nu poți, pur și simplu, să te abții, să nu mai mănânci?». Asta este tot ce auzi în jur.”
Medicul chirurgical care a efectuat intervenția bariatrică i-a sugerat Mounjaro.
O singură vizită anuală ar fi trebuit să fie programată cu chirurgul care i-a efectuat operația de stomac. Totuși, din cauza timidității, nu a mai asistat la acea consultație.
Dintr-o întâmplare, am fost la un alt medic, din altă specialitate, la acel spital. Iar medicul care m-a operat m-a văzut, întâmplător, în curtea spitalului. M-a întrebat ce fac, mi‑a spus că nu am mai venit la control. Și m‑a îndemnat să vin să vorbesc cu el pentru că există și alte lucruri pe care le putem face.
Laura a ajuns la o consultație medicală, unde medicul a discutat cu ea opțiunile de tratament pentru pierderea în greutate.
Alături de medicul său, Laura a hotărât să efectueze mai multe teste pentru a determina dacă îndeplinește condițiile necesare pentru a urma un tratament de pierdere în greutate.
„Spre exemplu, dacă ai pietre la fiere sau alte probleme nu poți să iei aceste medicamente.”
S-a supus la endoscopie și la analize de sânge.
În final, Laura a pornit la tratamentul cu Mounjaro:
Mi s-a explicat cum să fac injecțiile și am început.
Surpriza cea mai mare
Pentru Laura,
„surpriza cea mai mare în toată povestea asta cu medicamentele e că mi se pare că mă ajută psihic cel mai mult. Nu fizic neapărat, nu doar că îmi taie pofta de mâncare.”
E ceea ce americanii numesc „food noise”, ea spune:
“Efectiv, anulează faptul că te gândești tot timpul la mâncare. De exemplu, după ce ai terminat o masă, te gândești ce o să mănânci la următoarea masă sau ce o să gătești. Toată chestia asta, în care te gândești tot timpul la mâncare, medicamentul ți-o taie. Nu mai există!”
Mai jos, Laura spune:
„medicamentul îți taie, într-adevăr, pofta de mâncare.”
Ea a considerat că această proprietate era evidentă, în special în faza inițială a tratamentului. În prezent, ea utilizează o doză situată în centrul intervalului, între minim și maxim, și afirmă că aceasta îi convine.
Laura spune că „e important să explorezi cu medicul tău și să vezi care e doza care te ajută: să nu mănânci non-stop, să mănânci ce trebuie și să nu ai poftă de dulce pronunțată. Dar să nu ai nici senzația aceea de rău. Eu sunt, în momentul acesta, la o doză la care resimt foamea sau pofta de dulce, dar sunt mult diminuate.”
„Și atunci, cumva, eu pot controla mai ușor ceea ce mănânc, chiar dacă resimt foamea. Înainte să iau acest medicament, eu resimțeam o foame care mă făcea să nu mă mai pot concentra la nimic altceva, dacă mie, în momentul acela, îmi era foame. Mă gândeam doar la faptul că îmi era foame.”
„Cu asta mi se pare că mă ajută foarte tare”, spune ea.
„Din punctul meu de vedere, m‑a ajutat mai mult psihic decât fizic.”
„Am slăbit 34 de kilograme. Dar nu toată lumea slăbește atât”
92 de kilograme reprezintă greutatea lui Laura la momentul în care a pornit tratamentul cu Mounjaro. În decurs de 10 luni, ea a scăzut cu 34 de kilograme, ajungând la 58 de kilograme.
„Nici după operația bariatrică nu am slăbit atât, am avut 60.”
Ea spune însă că „nu toată lumea slăbește atât. Eu am slăbit atât de mult într-un timp scurt pentru că am și operație la stomac. Iar acea operație mă lasă să mănânc doar 180 de grame la o masă. Practic, datorită operației nu mănânc mult, iar datorită medicamentului nu mănânc prostii.”
„Dacă faci doar tratament, fără operație, medicii și statisticile spun că slăbești undeva între 20% – 30% din excesul total”, adaugă ea.
Dr. Adrian Copcea spune:
„Medicina modernă e cea a deciziei împărtășite”
HotNews a discutat cu dr. Adrian Copcea, medic primar în diabet, nutriție și boli metabolice. Copcea povestește că le vorbește pacienţilor săi atât despre beneficii, cât şi despre riscuri: „Eu le dau şi variante «răstălmăcite» sub forma unor hârtii scrise de mine. Medicina modernă e una a deciziei împărtăşite, oamenii citesc, îşi pun întrebări. De cele mai multe ori s-a întâmplat ca cel sau cea din faţa mea să ştie tot ce am avut să-i zic, doar să mă întrebe dacă în experienţa mea am întâlnit frecvent sau rar vreuna din situaţii.”
Pacienți au inclus și, de asemenea, persoane care au renunțat la tratament din cauza efectelor adverse.
„Am avut şi periodic de multe ori mi se întâmplă și mie să opere un astfel de tratament dacă nu are efectele scontate.”
În legătură cu efectele secundare
Dr. Copcea afirmă că reacțiile adverse reprezintă o etapă a procesului. În mod similar cu multe alte tratamente, acest lucru se aplică indiferent de particularitățile lor.
„Relativ rar am întâlnit efecte chiar nesemnalate pe prospecte. De exemplu, unele persoane mi-au semnalat că efectiv se simt fără vlagă. Nu am avut cazuri de pancreatită sau de cancere tiroidiene, care apar pe diferite forme de avertismente. Mai nou se discută şi de o formă rară de neuropatie optică ce ar putea apărea la unul din preparate,
Niciun articol, și anume acest, nu poate înlocui programarea la doctor.
În intervalul de 5-6 luni, reacțiile adverse au dispărut
Laura a resimțit o senzație intens
După aproximativ 5-6 luni de la începerea tratamentului, declară că a eliminat efectele secundare:
„Nu am mai avut senzație de greață, dureri de cap, nimic de genul ăsta.”
În prezent, se află în a zecea lună de tratament cu Mounjaro.
„Sunt la nivelul de menținere.”
„Știu că multe persoane au și constipație, dar eu nu am avut.”
Laura efectuează analize la fiecare 3 luni și afirmă că rezultatele sunt satisfăcătoare.
„Nu am făcut nici pietre la fiere – am auzit că alte persoane care iau tratament pentru slăbit pățesc asta.”. „Mie îmi merge foarte – foarte bine cu acest tratament”, este observația ei.
A menționat că doctorul a informat-o de la început că tratamentul va dura mult timp
Laura va începe să scadă concentrația, conform sfatului medicului: „Voi încerca să mențin o doză care mă ajută să nu simt acea foame puternică. Acesta este scopul: să ajungi la o doză care te ajută să ții lucrurile sub control, dar doza să fie cât mai mică. Și, ulterior, în funcție de cum reacționează organismul tău, să stabilești, împreună cu medicul, când să oprești tratamentul.”
O eroare comună, menționează Laura, constă în faptul că
„foarte mulți oameni ajung la greutatea dorită și întrerup brusc tratamentul, iar apoi se îngrașă la loc”.
Prețul Mounjaro
„Mie, medicul mi-a spus să am în vedere faptul că voi lua tratamentul pe termen lung. Iar motivul pentru care mi-a spus asta este și financiar: Mounjaro este un tratament scump, pe care nu toată lumea și-l permite. Sau și-l permit câteva luni, apoi unele persoane nu și-l mai permit.”
Costul depinde de doza: cea mai mică doză depășește 900 de lei pe lună, iar doză pe care Laura o ia în prezent, fiind medie, se stabilește la 1.700 de lei. Doza maximă poate ajunge la aproximativ 2.500 de lei lunar.
Dr. Copcea: Mesaje online care se opun acestor medicamente.
Se întâmplă frecvent ca pacienții să fie reticenți la astfel de tratamente din cauza costurilor, care sunt „principalul obstacol”, arată și dr. Adrian Copcea, în dialogul cu HotNews. „Dar și la ideea că «trebuie să le iau pe termen lung», administrarea injectabilă – există şi forme orale, dar la momentul acesta ele nu pot fi prescrise oficial pentru obezitate în România, teama de efecte secundare.”
medicul diabetolog adaugă că există numeroase mesaje negative despre aceste medicamente în mediul digital, ceea ce face ca mulți oameni să fie îngrijorați.
„există foarte multe mesaje împotriva acestor medicamente în mediul online, ceea ce determină multe persoane să se teamă de ele”
Furia online reprezintă un subiect de interes în întreaga lume modernă.
„E nevoie de o schimbare mai mare în societate sau, poate, în medicina ”
Comisia Europeană a confirmat în 2021 că obezitatea constituie o boală cronică și s-a angajat să o trateze ca pe o patologie necontagioasă.
2022, Organizația Mondială a Sănătății a eliberat un raport care subliniază că o „epidemie” de supraponderalitate și obezitate provoacă devastări în Europa, unde 60% din populație este supraponderală sau obeză.
Potrivit raportului publicat de OMS, obezitatea cauzează anual în Europa peste 1,2 milioane de decesi, reprezentând 13% din totalul mortalității continentului.
„Obezitatea și diabetul de tip 2 sunt încă în creştere şi vor mai fi, cât timp stilul de viaţă modern e cel care e: sedentarism – ne deplasăm cu maşina, stăm pe scaun la multe din tipurile de servicii pe care le avem, apoi stres, alimentaţie adeseori proastă, improvizată”, spune medicul diabetolog Adrian Copcea, în dialogul cu HotNews.
„E nevoie de o schimbare mai mare în societate sau, poate, în medicină pentru a se produce o inversare a acestei tendinţe care ţine de nepotrivirea dintre genetica noastră, de fiinţe active, cu felul cum trăim în epoca aceasta”, conchide dr. Adrian Copcea.
Actualitate
Testimonțele unei femei românce și ale unui specialist medical prezintă informațiile esențiale pentru pacienții care consumă medicamente de slăbire de tip GLP‑1, cum ar fi Ozempic, Mounjaro și Wegovy.
Alertă: Iată cum arată produsul contrafăcut care poartă același nume ca medicamentul foarte popular în România / Răspunsul firmei
Actualitate
Avertisment: Acest exemplu ilustrează un produs fals care poartă același nume ca un medicament extrem de popular în România / Răspunsul companiei
COMENTARII / 0