E ora nouă seara. Ai mâncat acum două ore, nu ți-e foame în sensul propriu al cuvântului și totuși te ridici de pe canapea și deschizi frigiderul. Nu cauți nimic anume. Doar cauți.Scenariul se repetă în foarte multe case, iar concluzia la care ajung majoritatea oamenilor este aceeași și greșită: „nu am voință”. În realitate, ceea ce se întâmplă seara are mai puțin de-a face cu caracterul și mai mult cu felul în care creierul separă două lucruri pe care noi le confundăm constant.
Foamea și pofta provin din locuri diferite
Foamea propriu-zisă, denumită homeostatică, reprezintă un semnal fiziologic. Ea se dezvoltă treptat, manifestându-se la câteva ore după ultima masă, și este însoțită de senzații fizice precum stomacul gol, scăderea energiei, uneori iritabilitate. Mai mult, acest tip de foame acceptă orice tip de aliment. În cazul în care ți-e foame cu adevărat, un ou fiert poate rezolva situația.
Pofta se manifestă diferit. Se materializează instantaneu, de multe ori fără vreun indiciu fizic prealabil, și prezintă o caracteristică distinctă: nu îți dorești „să mănânci”, ci îți dorești ciocolată, chipsuri, exact acel obiect. Nu se dispărut obligatoriu după consum și, în majoritatea cazurilor, este însoțită de un sentiment de vinovăție care nu apare după o masă obișnuită.
Diferența dintre cele două nu ține de disciplină. Ține de circuitul care le generează.
Motivul pentru care seara reprezintă perioada cea mai susceptibilă
Există mai multe motive care coincid în același moment.
Oboseala decizională apare când puterea de autocontrol se epuizează pe parcursul zilei. În fiecare zi, opt ore de alegeri – la birou, în trafic, în casă – lasă această rezervă aproape vidă. În seră nu devii mai slab, ci doar mai obosit.
Ritmul circadian. Concentrația de cortizol se reduce în timpul serii, iar în același timp capacitatea organismului de a rezista unui impuls imediat scade. Simultan, reacția la recompense se intensifică.
Lipsa somnului. O noapte de durată redusă schimbă raportul dintre grelină, hormonul care semnalează foamea, și leptină, hormonul care semnalează sațietatea. Consecința: în a doua zi ai poftă de mai mult și te saturi mai greu.
Contextul. Seara este, pentru mulți oameni, singurul interval „al lor”. Creierul asociază relaxarea cu o recompensă, iar recompensa cea mai la îndemână, cea mai rapidă și cea mai ieftină din casă este mâncarea.
Circuitul care se creează în creier
Aceste comportamente repetitive se construiesc pe o structură de bază: un declanșator, o serie de acțiuni, și o recompensă. Factorul declanșator poate fi timpul, fotoliul, titlul generic al unui serial, sau sentimentul de monotonia. Acțiunile implică drumul spre bucătărie. Recompensa constă în eliberarea dopaminei.
Aspectul surprinzător constă în faptul că dopamina este eliberată în cantități mai mari în stadiul de așteptare decât în momentul consumului. În esență, sistemul nervos răspunde la conceptul de ciocolată, nu la produsul real. Prin urmare, dorința nu dispară în totalitate chiar și după ce ai ingerat: senzația anticipată nu s-a materializat în realitate.
După ce bucla s-a format, nu se activează din cauza foamei. Se declanșează prin context. Iar contextul se reînnoiește în fiecare seară.
În realitate, ce funcționează
1. Seara nu ajunge în deficit. Mesele care sunt sărace în proteine și fibre lasă un gol pe care creierul îl exploatează în momentul în care capacitatea ta de a-l refuza este cea mai mică. O cină bogată în proteine, legume și grăsimi sănătoase are un efect mult mai puternic decât orice efort de voință la 21:00.
2. Consideră somnul ca pe o intervenție nutrițională. 7-8 ore de somn diminuă intensitatea poftelor de la ziua următoare cu mai eficiență decât majoritatea restricțiilor alimentare.
3. Modifică elementul care inițiază, nu doar obiceiul zilnic. Este mai simplu să nu ai în casă pachetul de biscuiți decât să-l respingi de trei ori în fiecare seară. Cadrul înconjurător contribuie la jumătate din efort.
4. Amânarea de zece minute influențează pofta, care atinge un vârf și apoi se scade. Dacă îi oferi o perioadă de zece minute — o plimbare scurtă, un duș, un pahar cu apă — în multe cazuri nu mai există nimic de refuzat.
5. Stimulează creierul cu un alt tip de semnal senzorial. În acest context, subiectul devine mai captivant. Un segment din studiile recente indică faptul că simțurile afectează cantitatea de hrană ingerată într-un mod mai pronunțat decât se presupunea. Un raport publicat în 2019 în Journal of Marketing Research a demonstrat că expunerea prelungită la aroma unui aliment scade dorința de a-l consuma, în loc să
Când este potrivit un ajutor de rutină
Bazat pe acest concept, au fost dezvoltate produse dedicate momentului poftei, nu masei propriu-zise. LOSEBIG® Spray reprezintă un supliment alimentar sub formă de pulverizare orală, destinat perioadelor în care apare dorința de a consuma fără a exista foame autentică. Formula conține crom, extracte vegetale — inclusiv Garcinia, Berberis aristata, scorțișoară și extract de ovăz —, aminoacizi și bacterii lactice, iar aromele oferite sunt mentă, măr verde, grapefruit și banană cu ciocolată.
Produsul a fost înregistrat în România de către Institutul Național de Sănătate Publică, iar formula sa este acoperită de un brevet. Mai multe detalii privind compoziția și studiile care stau la baza lui pot fi consultate pe https://losebig.ro/ro/.
Pofta de seară nu constituie un defect de caracter. Ea reprezintă o buclă. Buclele pot fi întrerupte, dacă reușești să identifici punctul de pornire.
LOSEBIG® Spray este un supliment alimentar. Suplimentele alimentare nu înlocui o dietă variată și echilibrată și un stil de viață sănătos. Efectele pot varia de la persoană la persoană. Nu depășiți doza zilnică recomandată. Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc sfatul medicului sau al farmacistului.
COMENTARII / 0