Foamea ascunsă: alimentele își pierd valoarea nutritivă

Grâul, cartofii și fasolea, printre cele mai consumate alimente de către oameni, au înregistrat scăderi semnificative ale conținutului de vitamine și minerale în ultimele generații. Acest fenomen invizibil a ridicat semne de alarmă în rândul experților, care se tem că va conduce la o epidemie de „foame ascunsă”, situație în care oamenii, deși consumă suficiente calorii, nu vor reuși să obțină nutrienții necesari pentru o viață sănătoasă.

În anul 1988, într-o porție de curry, atât năutul, cât și orezul reprezentau componente ale unei mese considerate echilibrate, capabile să furnizeze aproximativ 22% din necesarul zilnic de zinc al unei persoane.

În prezent, aceeași hrană s-a dovedit a fi mai puțin îmbogățită cu substanțe nutritive, 20% fiind noua valoare a concentrației de zinc, rezultată în urma unei cercetări detaliate care a evaluat multiple studii pertinente.

Citește șiPoluarea de la avioane devine mai toxică: efectele asupra sănătății

Consecințele unei posibile scăderi ale conținutului de nutrienți în năut sunt alarmante: potrivit prognozelor, anul 2040 ar putea marca o reducere drastică a valorii sale nutritive, astfel încât aceasta ar mai conține doar 17% din doza zilnică recomandată. Această scădere ar putea expune persoanele care se bazează în principal pe această plantă leguminoasă la un risc crescut de a dezvolta deficiențe periculoase pentru viață.

Un fenomen nociv, alimentat în mod invizibil, își face simțită prezența în urma unor schimbări nefaste induse de creșterea nivelului de poluare.
Concentrațiile crescute de carbon din atmosferă, rezultate în urma procesului de ardere a combustibililor fosili, au declanșat transformări majore în dezvoltarea plantelor.
Aceste schimbări se reflectă în modificarea compoziției chimice a plantelor, inclusiv creșterea conținutului de zahăr și scăderea nivelului unor nutrienți vitali, cum ar fi zincul.

Schimbările în conținutul nutrițional al alimentelor sunt o realitate, potrivit afirmațiilor unui expert în domeniu.
Kristie Ebi, o profesoară de la Universitatea din Washington, a declarat pentru Washington Post că produsele alimentare de astăzi au o valoare nutritivă mai scăzută comparativ cu cele consumate de generațiile anterioare.
Această situație paradoxală apare chiar și atunci când oamenii consumă același tip de hrană.

Mâncarea pe care o consumăm astăzi „are o densitate nutrițională mai mică decât cea pe care o mâncau bunicii noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru”

Problema are o anvergură imensă, după cum s-a afirmat.

În ciuda existenței unor sisteme de sănătate avansate în țările dezvoltate, care oferă multiple soluții pentru combaterea acestor transformări, persoanele din țările extrem de sărace și vulnerabile ar putea fi expuse la consecințe extrem de grave.
Populațiile defavorizate sunt astfel puternic afectate, confruntându-se cu repercusiuni potențial dezastruoase.

Consecințele unui fenomen sunt alarmante: potrivit unui studiu, 1 miliard de femei și copii suplimentari ar putea fi expuși riscului de anemie feriprivă până la mijlocul secolului curent, din cauza lipsei de fier în organism. Această afecțiune poate duce la complicații în timpul sarcinii, tulburări de dezvoltare și chiar deces.

Consecințele unei situații deja critice s-ar putea agrava pentru aproximativ 2 miliarde de persoane la nivel global, care se confruntă deja cu deficiențe de nutrienți, ceea ce ar putea duce la probleme de sănătate și mai severe.

Dimensiunile problemei sunt considerabile, potrivit avertismentului lansat de Ebi, care a declarat:

„Amploarea problemei este uriașă”

.

Procesul de fotosinteză din plante are nevoie de dioxid de carbon, însă creșterea concentrației de carbon în atmosferă nu are drept rezultat o creștere a dezvoltării lor, după cum afirmă experții în domeniu.

Analiza a 32 de compuși prezenți în 43 de tipuri de plante cultivate a scos la iveală că marea majoritate a plantelor consumate de oameni a înregistrat scăderi semnificative din cauza concentrației crescute de dioxid de carbon în atmosferă.

Alte milioane de persoane ar putea fi afectate de o criză de sănătate în urma unei modificări minore.

Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra valorii nutriționale a plantelor, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Leiden din Olanda.
Analiza acestora a arătat o scădere medie de 3,2% a conținutului de nutrienți din plante, comparativ cu perioada de la sfârșitul anilor ’80.
În acea perioadă, concentrația de 350 de părți per milion de dioxid de carbon a fost înregistrată în atmosferă.

Chiar dacă această scădere pare nesemnificativă ca număr, fiind vorba despre câteva procente, impactul său poate fi devastator atunci când milioane de oameni se luptă deja cu lipsa de nutrienți esențiali.
În acest context, o reducere a valorii nutriționale, oricât de mică ar părea, ar putea avea consecințe grave asupra sănătății a milioane de oameni, determinându-i să intre într-o criză de sănătate profundă.

În prezent, oamenii de știință sunt într-o căutare continuă pentru a descifra factorii specifici care au dus la această transformare. Dioxidul de carbon suplimentar este considerat a juca un rol cheie, deoarece stimulează producția de compuși organici în plante, precum carbohidrații, care includ celuloza prezentă în frunze și tulpini, precum și amidonul din cereale.

Argumentul celor care se opun eforturilor de diminuare a emisiilor de gaze cu efect de seră se bazează pe acest fenomen, afirmând că

dioxidul de carbon este „hrană pentru plante”

. Însă, în absența unei creșteri a asimilării de substanțe minerale, capacitatea plantelor de a genera proteine, acizi și alte componente moleculare esențiale pentru valoarea lor nutritivă rămâne limitată.

Schimbările climatice au drept rezultat o creștere mai rapidă și mai abundentă a recoltelor, însă fiecare plantă recoltată prezintă un conținut mai ridicat de zahăr și valori nutriționale diminuate comparativ cu trecutul. Acest fenomen, denumit „efect de diluție”, nu pare a fi singurul factor implicat, după cum afirmă Lewis Ziska, biolog la Universitatea Columbia.

Potrivit unor opinii, schimbările în eficiență au loc în detrimentul valorii nutriționale. Omul suportă consecințele acestor transformări. „Planta devine mai eficientă, dar totul are un preț din perspectiva omului”.

Un efect indirect al capacității plantelor de a înmagazina dioxid de carbon este acela că acestea devin mai eficiente în ceea ce privește absorbția apei, fapt care le face să utilizeze mai puțină apă preluată din sol prin intermediul rădăcinilor.
În consecință, plantele rețin mai multă apă și reduc cantitatea de minerale dizolvate pe care le pierd odată cu apa extrasă din sol.

Schimbarea are loc, însă Ziska subliniază că „eficiența superioară a plantei se reflectă în scăderea calităților sale nutritive pentru om”.

Modificările climatice au capacitatea de a altera distribuția mineralelor în sol, fapt ce are un impact direct asupra abilității plantelor de a le asimila, conform cercetărilor științifice.

Nu sunt informații suficiente pentru a furniza un citat direct.

Nu există liste în textul original care să poată fi reproduse.

Schimbările climatice și modificările în sol vor duce, probabil, la scăderea drastică a nivelului de zinc în năut până în 2040, reducerea fiind estimată a fi de aproape 40% comparativ cu valorile din 1988.
În paralel, anumite plante vor suferi scăderi mai mici ale conținutului lor de micronutrienți.
Pe de altă parte, se prevede o creștere a concentrației de calciu în orez, însă această tendință nu se va reflecta în cazul tuturor plantelor, unde se va înregistra, în schimb, o scădere a nivelului acestui nutrient.

Studiul în cauză ar putea reprezenta o contribuție esențială la înțelegerea unei probleme alimentare, afirmă Sterre F. ter Haar, Universitatea Leiden, cercetător în domeniul științelor mediului.

„Sperăm că această cercetare ar putea fi o piesă de puzzle utilă pentru a spune: ‘Hei, vedem o schimbare, este semnificativă și poate că ar trebui să o tratăm cu seriozitate și să înțelegem ce se întâmplă cu hrana noastră”

La nivel global, mai mult de jumătate din populație suferă de o carență de vitamine și minerale, fenomen cunoscut sub numele de „foame ascunsă”. Acest fenomen are loc atunci când oamenii consumă alimente care nu oferă suficiente nutriente esențiale. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, această problemă afectează în special persoanele care au acces la hrană, dar nu și la una echilibrată și sănătoasă.

Deficiența de nutrienți afectează mai mult de jumătate din populația mondială, potrivit unui studiu recent.
Zincul este unul dintre nutrienții a cărui deficiență are consecințe dramatice: aproape jumătate din decesele înregistrate în fiecare an în rândul copiilor, cauzate de boli în general vindecabile, pot fi atribuite lipsei acestui element.
Aceste probleme de sănătate publică sunt alarmante și subliniază importanța nutriției adecvate.

Conform rezultatelor unui studiu suplimentar, 2050 marchează o perioadă critică în care alte 175 de milioane de persoane se vor confrunta cu dificultăți de sănătate din cauza lipsei de zinc, în timp ce un număr suplimentar de 122 de milioane de oameni va suferi de deficit de proteine.

Combaterea efectelor nocive ale diminuării substanțelor nutritive poate fi realizată în modul cel mai eficient prin consumul unei varietăți largi de produse alimentare, conform specialiștilor. Deoarece rezistența plantelor la schimbările din atmosferă variază, o dietă echilibrată și variată permite compensarea lipsei de nutrienți dintr-un aliment prin aportul mai ridicat de minerale din alt aliment.

Reducerea emisiilor de carbon este considerată de Samuel Myers, profesor de sănătate publică, drept o măsură esențială pentru protecția sănătății populației.
Această abordare are drept scop combaterea scăderii valorii nutritive a recoltelor, precum și a consecințelor nefaste precum valurile de căldură, inundațiile și secetele care au un impact semnificativ asupra producției alimentare la nivel global.