Food Noise (zgomot alimentar): 8 din 10 români afirmă că se gândesc frecvent la mâncare, însă doar 9% înțeleg motivele

Novo Nordisk a adus în atenția publicului român conceptul Food Noise (“zgomot alimentar”) printr-un studiu național de percepție dedicat acestei teme, având ca scop să...

Novo Nordisk a adus în atenția publicului român conceptul Food Noise (“zgomot alimentar”) printr-un studiu național de percepție dedicat acestei teme, având ca scop să investigheze modul în care gândurile constante despre mâncare influențează relația oamenilor cu alimentația și motivul pentru care eșuează încercările de a pierde în greutate. Mulți indivizi descriu această stare ca fiind vocea din minte care îi face să se gândească permanent la mâncare. În literatura științifică, acest fenomen este numit Food Noise

peste 8 din 10 români au experimentat Food Noise, însă majoritatea dintre aceștia nu erau familiarizați cu acest concept.

Chiar dacă fenomenul este foarte răspândit, denumirea lui rămâne aproape ignorață: 70,8% dintre participanți nu au auzit de Food Noise (zgomot alimentar) înainte de cercetare, iar doar 9% cunoșteau semnificația. Aproximativ jumătate (47%) declară că îl percep de la moderat până la foarte intens.

Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”

„Novo Nordisk a inițiat acest demers tocmai pentru a aduce în atenția publicului un fenomen real, dar rareori numit sau recunoscut.”

Ce înseamnă Food Noise?

Food Noise reprezintă gânduri persistente legate de alimentație, considerate de către indivizi ca neplăcute sau intruzive, care pot perturba viața socială, mentală și fizică. Termenul a primit o definiție științifică doar în 2025, publicată în revista Nutrition & Diabetes, iar cercetătorii îl identifică ca fiind una dintre cauzele pentru care eforturile de pierdere în greutate nu reușesc, indiferent de voința personală. Novo Nordisk a realizat pentru prima dată o evaluare la nivel național a fenomenului Food Noise în România, introducând astfel această noțiune în dialogul public privind gestionarea greutății.

71% dintre respondenți își imaginează mâncarea chiar și în absența foamei, iar pentru 27% această tendință apare frecvent sau foarte frecvent. În ciuda acestui fapt, doar 17% consideră că lipsa de voință explică fenomenul, în timp ce o treime, 33%, îl leagă de stres, emoții și contextul de viață. În jur de un sfert, 23% dintre respondenți consideră că food noise este o problemă reală, dar puțin discutată.

„o problemă reală, dar puțin discutată”

„Noi credem că primul pas către o gestionare mai bună a problemelor de greutate și a obezității este înțelegerea experiențelor reale prin care trec oamenii și a provocărilor zilnice când vorbim despre scăderea ponderală.De aceea am lansat primul studiu de percepție din România dedicat Food Noise. Rezultatele arată că mii de români se confruntă cu gânduri persistente despre mâncare fără să știe că acest fenomen nu reprezintă o lipsă de voință, are un nume și o explicație biologică și științifică. Mulți oameni nu vorbesc despre asta, deși o experimentează: acea voce din minte care revine când nu le e foame, o experiență reală pe care oamenii o trăiesc, dar nu o pot numi. La Novo Nordisk am ales să vorbim despre — Food Noise, nu din dorința de a eticheta ci pentru a recunoaște acest termen astfel încât să mutăm conversația de la vină și rușine la înțelegere”, a declarat Cecilia Radu, Director General Novo Nordisk România.

Mâncatul pe fond emoțional, mai degrabă regulă decât excepția

21% dintre respondenți afirmă că se hrănește în secret sau evită să fie observați în timp ce consumă anumite produse, indicând că, pentru mulți, tema încă este impregnată de rușine și tăcere.

77% dintre participanți consumă mâncare, cel puțin din când în când, ca reacție la stres, tristețe, anxietate, plictiseală sau oboseală. Numai 39% afirmă că mănâncă în general doar când simt foame, iar pentru aproape 10% alimentația reprezintă o modalitate de alinare.

  • prin restricții alimentare – 21%
  • prin sport suplimentar – 14%
  • prin mese sărite – 14%
  • prin autocritică și reproșuri mentale – 12%

7 din 10 responden

COMENTARII / 0