Legumele și fructele autohtonite de pe mesele noastre și din magazinele alimentare prezintă un aspect omogen și o paletă cromatică impecabilă, însă experții atrag atenția că nu există garanții privind calitatea și savoarea acestora. În timp, multiple soiuri românești au fost înlocuite cu variante importate, care au suferit modificări genetice pentru a rezista la transport.
Afirmația lui Costel Vânătoru, director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Buzău, este următoarea:
„Acestea au fost plantate la momentul potrivit, pentru condițiile climatice de la Buzău. Deci aici nu s-a intervenit cu căldură. Practic, numai efectul de seră. Așa arată, acesta este stadiul natural, fără a se interveni cu niciun fel de substanță chimică”
Citește șiFemeie naște gemeni la 3 zile distanță unul de altul – caz unic
Această declarație subliniază că dezvoltarea culturilor a fost influențată exclusiv de efectul de seră, fără utilizarea substanțelor chimice.
Fructele și legumele românești sunt adesea accelerate în procesul de creștere. Metodele de stimulare a dezvoltării sunt din ce în ce mai frecvent utilizate de producători, care nu au suficient timp pentru a aștepta
coacerea naturală
. Astfel, se ajunge la utilizarea unor tehnici care să grăbească procesul de maturare.
Aspectul plăcut din punct de vedere comercial nu este întotdeauna un indicator al calității. Potrivit lui Costel Vânătoru, există numeroase fructe și legume care, deși au un aspect comercial atractiv, nu posedă neapărat compoziția bio-chimică dorită.
„Cea mai sigură cale de a cunoaște compoziția bio-chimică sunt analizele de laborator”
, afirmă el.
Întrucât testele de laborator se dovedesc a fi costisitoare și necesitând timp îndelungat, evaluarea prin simțuri rămâne cea mai ușoară modalitate de a verifica prospețimea fructelor și a legumelor.
Standardele de calitate au scăzut considerabil în ceea ce privește aprecierea gustului.
Costel Vânătoru adaugă că cei mai puțin familiarizați cu produsele naturale sunt copiii, care nu cunosc diferența dintre un produs autentic și unul artificial, decât cei care locuiesc la țară.
Aceștia din urmă pot face distincția între un fruct cu gust și aromă naturală și unul crescut pe vată minerală de sinteză.
„Etalonul de gust a cam dispărut la noi. Copiii nu știu, numai cei care sunt de la țară, să facă diferența între un fruct autentic cu gust, cu aromă naturală sau un fruct crescut pe vată minerală, de sinteză”
, completează el.
De obicei, prețul și aspectul estetic sunt criteriile principale după care oamenii își aleg produsele fructelor și legumelor, deoarece, în numeroase situații, opțiunile alternative sunt limitate sau inexistente.
O clientă afirmă:
„Am început cu roșiile. Luăm doar de gust. Să vedem la ce ne orientăm, la ce tarabă”
.
Ea menționează că alegerea produselor se face în funcție de calitate și anume roșiile sunt primul produs pe care clienta îl verifică.
O persoană a remarcat:
„Cred că sunt aduse din afară. Nu au niciun gust”
.
Aceasta evidențiază o problemă cu privire la calitatea produselor.
Afirmația unei alte persoane este următoarea:
„Încercăm să luam cât mai rar și să facem cumva, noi să intuim care ar fi, că în rest nimeni nu ne spune nimic”
Nefiind informați în acest sens, aceștia se străduie să găsească soluții.
Obținerea de fructe și legume sănătoase și gustoase depinde în mod esențial de cultivarea soiurilor care se dezvoltă fără ajutorul substanțelor stimulative, conform afirmațiilor specialiștilor în domeniu.
Ioana Carpen a îndeplinit rolul de reporter, în timp ce Bogdan Vlădoiu a fost cel care s-a ocupat de operațiuni.
COMENTARII / 0