Gafele” cotidiene pot fi semnul unei boli grave. Medic: „Prea târziu ajung pacienții

Un număr tot mai mare de români este afectat de demență, iar simptomele inițiale sunt adesea trecute cu vederea sau confundate cu tulburări obișnuite de memorie. Medicul specialist în neurologie, Dr. Clara Marion Resit, de la MedLife, oferă o explicație clară despre începutul bolii, despre persoanele aflate în grupul de risc și despre măsurile care pot fi luate pentru a-i încetini progresul, ținând cont de rezultatele încurajatoare ale cercetărilor internaționale.

Afecțiunea cunoscută sub numele de demență nu se caracterizează doar prin uitare, potrivit specialiștilor. Pacienții care suferă de această boală ajung, din nefericire, la medic când afecțiunea este deja într-o fază avansată, a declarat un medic neurolog.

„Pacienții ajung, din păcate, când boala este deja coaptă”

Citește șiAlzheimer nu mai este netratabil: raport global confirmă progrese

Demența este adesea considerată o simplă pierdere a memoriei, însă în realitate este o afecțiune complexă și gravă care afectează progresiv creierul.

„Este o afecțiune a creierului care alterează funcția cognitivă (inteligența, memoria) în mod persistent, cu evoluție spre invaliditate și moarte.

Această boală are multiple forme, printre care demența Alzheimer și demența din boala Parkinson, dar și demența fronto-temporală, de care suferă Bruce Willis.
De asemenea, există și demența vasculară, asociată cu diferite tipuri de AVC, potrivit dr. Clara Resit.

Contrar unei percepții comune, procesul de deteriorare a capacităților cognitive odată cu înaintarea în vârstă nu este un fenomen firesc, ci mai degrabă o patologie care afectează în mod progresiv funcțiile vitale ale creierului. Un raport detaliat, publicat în The Lancet Commission on Dementia Prevention, confirmă această realitate, semnalând că demența are o evoluție de natură ireversibilă și constituie una dintre principalele surse de dizabilitate în rândul persoanelor în vârstă.

An de an, numărul pacienților care suferă de demență crește îngrijorător de mult. Statisticile arată o tendință alarmantă de creștere a numărului de persoane afectate de această boală. În prezent, situația devine din ce în ce mai gravă. Această creștere constantă a numărului de cazuri îngrijorează profund specialiștii din domeniul sănătății.

Pacienții vârstnici sunt din ce în ce mai afectați de această boală, iar datele din practica medicală confirmă tendințele statistice.
Statisticile arată că, în rândul populației cu vârsta peste 65 de ani, aproximativ 10-12% sunt afectați, însă această cifră crește semnificativ odată cu înaintarea în vârstă.
Astfel, se estimează că, în cazul persoanelor cu vârsta peste 80 de ani, procentul ajunge la 25%.

Anual, un număr circa 12-15 de pacienți cu demență sunt diagnosticați, potrivit dr. Resit, care adaugă că în fiecare lună are cel puțin un nou caz.
Pierderea pacienților care se agravează și decedează este o realitate cu care se confruntă în fiecare an, afirmă dr. Resit.

Conform datelor, tendința observată se aliniază cu informațiile furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care raportează o creștere rapidă a numărului de cazuri. La nivel global, în anul 2021, aproximativ 57 de milioane de persoane erau afectate de demență, iar mai mult de 60% dintre acestea trăiau în țări cu venituri mici și medii. În fiecare an, se înregistrează aproape 10 milioane de noi cazuri de demență, potrivit acestei organizații.

La debut, anumite greșeli aparent minore pot fi semnele unei probleme mai grave. Acestea nu ar trebui să fie trecute cu vederea.

Pacienții nu reușesc să recunoască semnele inițiale ale problemei, deoarece acestea sunt foarte discrete.

„Pacienții își dau seama că nu se mai descurcă să rezolve situații un pic mai complicate pe care le gestionau ușor înainte, nu mai pot opera mai multe date, nu își amintesc detalii din întâmplări recente, nu mai sunt atenți la detalii spațiale, fac confuzii, toate acestea se întâmplă în condiții în care, de regulă, au o activitate cotidiană liniștită, regulată, previzibilă și un somn satisfăcător.

În general, viața lor de zi cu zi este una linștită și previzibilă.

Nu, reformulare completa

Viața de zi cu zi a acestor pacienți este, în general, una regulată, însă primele semne ale declinului sunt dificil de identificat.

Pacienții ajung, din păcate, când boala este deja coaptă

nu este aici dar
În ciuda unei vieți linștite și a unui somn odihnitor, anumite deficiențe încep să apară.
Acestea includ incapacitatea de a gestiona situații complexe, de a reține multiple informații și de a fi atent la detalii specifice legate de spațiu.
De asemenea, pacienții pot experimenta confuzii și pot uita detalii recente.

Într-o situație regretabilă, frecvent, persoanele afectate se prezintă însoțite de un copil sau de partenerul de viață, care sunt deja ingrijorați din cauza unor greșeli și încâlciri considerabile. Acestea includ pierzania de memorie care conduce la repetarea acelorași întrebări și relatări din partea pacienților, precum și neglijarea acestor deficiențe. În acest punct, se află deja într-un stadiu copt, după cum afirmă medicul.

Pacienții ajung, din păcate, când boala este deja coaptă

Studiile publicate în Alzheimer’s & Dementia scot în evidență că deteriorarea capacității de a reține informații recente și afectarea funcțiilor executive reprezintă unele dintre primele simptome ale acestei afecțiuni.

Persoanele expuse riscului de a dezvolta dementia sunt într-o situație de vulnerabilitate deosebită. Factorii de risc și simptomele inițiale, care pot părea minore la început, sunt extrem de importanți pentru depistarea precoce a acestei boli.

Dr. Resit a identificat mai mulți factori care sporesc probabilitatea apariției demenței, printre care vârsta înaintată de peste 65 de ani, sexul feminin, pregătirea educațională redusă, afecțiunile cardiovasculare și leziunile la nivelul craniului.

Importanța factorilor genetici nu trebuie neglijată, avertizează medicul, care subliniază rolul genelor specifice în dezvoltarea bolii Alzheimer. Conform cercetărilor internaționale, o serie de factori pot fi gestionați, oferind astfel posibilitatea de prevenire a acestei afecțiuni.

În ceea ce privește debutul demenței, un medic neurolog subliniază că testarea genetică și evaluarea simptomelor inițiale sunt cruciale. Pacienții ajung la medic adesea când afecțiunea a progresat deja considerabil. Potrivit specialistului,

„Pacienții ajung, din păcate, când boala este deja coaptă”

. Acesta avertizează că demența poate începe cu gafe aparent minore, care sunt adesea trecute cu vederea.

Factorul genetic are un impact semnificativ: bolile genetice sunt legate de anumite gene care induc boala, precum Presenilina 1, 2 și APP, care pot duce la apariția bolii precoce la persoane sub 65 de ani. Pe de altă parte, APOE epsilon 4 este considerată o genă de risc care favorizează dezvoltarea bolii la vârste mai înaintate.

Pacienții cu vârsta sub 65 de ani sunt sfătuiți să se supună unei analize genetice pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire. Acest lucru este valabil și pentru persoanele care urmează să primească terapii biologice cu anticorpi monoclonali, precum și pentru descendenții celor care au fost diagnosticați cu forme precoce ale bolii. O analiză genetică cu rezultat negativ poate oferi o oarecare liniște, însă un rezultat pozitiv poate genera adesea angoase din cauza costurilor ridicate și a lipsei decontării acestor teste.

Pentru confirmarea diagnosticului de Alzheimer, pot fi efectuate teste pe proteine serice, precum fosfo-tau 181 și 217, sau pe proteine din lichidul cerebrospinal, cum ar fi fosfo-tau și beta-amiloid.
Un nivel ridicat al acestor proteine reprezintă un indicator care confirmă prezența bolii.

Un rezultat cert ajută familia să anticipeze dificultățile și să devanseze acțiuni importante înainte ca boala să progreseze.

Acest rezultat oferă familiei posibilitatea de a se pregăti pentru viitor și de a lua măsuri preventive în timp util.

Întrebarea dacă demența poate fi prevenită îi îngrijorează pe mulți. Prevenirea acestei afecțiuni este posibilă, însă procesul începe cu modificări aparent minore în comportament. Potrivit medicilor, primele semne ale demenței sunt adesea trecute cu vederea.

„Pacienții ajung, din păcate, când boala este deja coaptă”

, afirmă un medic neurolog.

Un stil de viață organizat și abordarea factorilor de risc vascular, precum și a tulburărilor psihice minore sunt esențiale, potrivit dr. Resit.
Pentru un stil de viață sănătos, sunt recomandate:

• dieta echilibrată în ceea ce privește proteinele, fibrele și grăsimile sănătoase;
• somnul de cel puțin 6 ore în fiecare noapte;
• mișcarea fizică zilnică, de preferință în aer liber;
• antrenamentul mental prin citit zilnic, activități precum cuvinte încrucișate și sudoku, precum și comunicarea constantă cu ceilalți.

De asemenea, este recomandat să se evite excesul de timp petrecut în fața televizorului sau a telefonului.

FINGER trial a reprezentat unul dintre cele mai semnificative studii clinice, care a arătat că modificările în ceea ce privește stilul de viață au capacitatea de a reduce viteza de deteriorare a funcțiilor cognitive.
Întristător, o mulțime de pacienți sunt văzuți de către medici relativ târziu, boala fiind deja într-o fază înaintată.

Greutatea suportată în secret de familie constituie o reală provocare.

Boala demenței are repercusiuni nu numai asupra celui care suferă de ea, ci și asupra familiei acestuia.

„Formele medii și severe sunt o povară psiho-fizică pentru aparținători […] circa 30% dintre cei care îngrijesc acești pacienți se pot îmbolnăvi grav”

, emite o avertizare medicul.

Semnele inițiale ale demenței sunt adesea discrețe și aparent lipsite de importanță, manifestându-se prin întrebări repetitive, confuzii minore sau decizii inadecvate în situații cotidiene.
Timpul este un factor critic în această boală incurabilă, deoarece depistarea precoce a simptomelor și intervenția promptă pot oferi ani suplimentari de independență și o calitate superioară a vieții, atât pentru pacienți, cât și pentru îngrijitorii acestora.

Referințele bibliografice sunt următoarele:
https://www.thelancet.com/article/S0140-6736(20)30367-6/fulltext,
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/dementia,
https://alz-journals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/alz.12083 și
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(15)60461-5/abstract.

MedLife, rețeaua cu cele mai numeroase servicii medicale private din România, susține această informație ca parte a unei inițiative extinse de conștientizare și instruire, axată pe prevenție și adoptarea unor obiceiuri de viață echilibrate pe durate lungi.

MedLife adoptă o abordare prudentă și etică în ceea ce privește sănătatea, concentrându-se pe necesitățile individuale ale pacienților. Evaluările medicale aprofundate, realizate de echipe multidisciplinare alcătuite din medici experimentați și susținute de tehnologii avansate, stau la baza deciziilor terapeutice. Prin intermediul metodelor moderne de diagnosticare și tratament, precum și prin expertiza în genomică, MedLife oferă posibilitatea identificării precoce a riscurilor asociate bolilor frecvente sau determinate de stilul de viață, cu scopul de a sprijini oamenii în a-și proteja sănătatea.

MedLife are un obiectiv clar: să prevină activ și să intervină prompt, înainte ca dificultățile de sănătate să compromită stabilitatea și calitatea vieții. Sănătatea reprezintă mai mult decât simpla absență a bolii; ea presupune vitalitate, capacitate de mișcare și stabilitate la orice vârstă. Investițiile constante ale MedLife sunt direcționate către soluții care promovează o stare de sănătate de durată și susțin o viață împlinită, nu numai în prezent, ci și pe termen lung.

Pentru detalii suplimentare privind serviciile oferite, www.medlife.ro reprezintă o sursă utilă de informații.