Grijile legate de bani, care se repetă ani la rând, pot avea efecte neașteptate inclusiv asupra memoriei și sănătății creierului.
mijlocul vieții dificultăți financiare repetate în viața adultă au determinat ca persoanele afectate să obțină scoruri mai reduse la testele de memorie și de viteză a gândirii, comparativ cu cei care nu au experimentat astfel de perioade.
iulie 2026 în revista Innovation in Aging a publicat un studiu care a evidențiat diferențe atât la persoanele cu venituri reduse, cât și la cele care nu au reușit să acopere cheltuielile de bază în cel puțin două etape ale vieții. Pentru participanții care au trăit o situație materială precară pe termen lung, investigațiile imagistice realizate după 69 de ani au indicat și o pierdere mai mare a țesutului cerebral.
Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”
1946 a marcat începutul unui studiu britanic care a monitorizat 2.759 indivizi născuți în aceeași săptămână din luna martie. Pe parcursul anilor, subiecții au furnizat date privind veniturile și dificultățile de plată a cheltuielilor, au participat la teste de funcționare cognitivă la vârstele de 53, 63 și 69 de ani, iar aproximativ 400 dintre ei au efectuat investigații imagistice ale creierului.
În ce fel s-au analizat provocările financiare de-a lungul vieții
Cercetătorii au monitorizat două componente. Prima componentă se referă la venitul familiei, notat în momentul în care participanții aveau 26, 43 și 53 ani. În fiecare dintre cele trei teste, persoanele din grupul cu cele mai mici venituri, reprezentând 20% din eșantion, primeau un punct.
În grupuri separate, la 36, 43 și 53 de ani, participanții au răspuns la întrebarea dacă reușeau să acopere cheltuielile de bază ale gospodăriei. O singură perioadă caracterizată prin resurse limitate sau dificultăți la plata facturilor a fost tratată ca un episod izolat, în timp ce două sau trei astfel de perioade au semnalat probleme de lungă durată.
În cercetare, aproximativ 16% dintre respondenți au fost înregistrate în mod constant în grupul cu venituri reduse, iar 12% au raportat că au experimentat dificultăți financiare în mai multe faze. Schimbările detectate în structura cerebrală s-au manifestat în situații de probleme financiare recurente, nu doar în condiții de resurse limitate.
Ce au evidențiat testele privind memoria și rapiditatea gândirii
În fiecare sesiune, participanții au efectuat aceleași două probe. Pentru testarea memoriei, li se afișau de de trei ori o listă de 15 cuvinte, iar după fiecare rundă trebuiau să raporteze cât reușeau să rețină. Viteza de gândire a fost măsurată printr-un exercițiu în care aveau la dispoziție un minut pentru a identifica literele P și W într-un șir de caractere.
În vârstă de 53 de ani, indivizii care au experimentat venituri scăzute în mai multe etape ale existenței lor au obținut la testul de memorie un scor mediu de în jur de 22 de puncte, în contrast cu 25 în rândul celor care nu au trecut printr-o astfel de situație.
Relația a rămas intactă chiar și după ce cercetătorii au controlat variabile precum sex, condiția materială a familiei în copilărie, performanțele cognitive la opt ani, semnele de depresie și anxietate în adolescență și nivelul de educație. Rezultatele s-au redus proporțional cu durata în care dificultățile financiare au fost resimțite, cu cât mai lungă perioadă, cu atât mai scăzute.
Scăderea a devenit mai lentă după 53 de ani.
După 53 de ani, scorurile la testele de memorie au scăzut mai lent în cazul participanților care trecuseră în mod repetat prin dificultăți financiare. Rezultatul nu înseamnă însă că lipsurile i-ar fi protejat. La începutul perioadei analizate, aceștia porneau deja de la un nivel cognitiv mai redus, ceea ce sugerează că diferențele apăruseră înainte de vârsta de 53 de ani.
60 de ani au marcat o intensificare a scăderii scorurilor, deși participanții cu un nivel material superior au înregistrat inițial rezultate mai ridicate. Autorii susțin că un factor esențial este rezerva cognitivă. Un mediu care stimulează activitatea intelectuală poate ajuta creierul să compenseze pierderile asociate înaintării în vârstă. Când această capacitate de compensare se reduce, schimbările devin mai vizibile.
Arline Geronimus, profesoară de la Universitatea din Michigan, SUA, care nu a participat la studiu, a propus și o altă interpretare. Se poate ca indivizii cu cea mai severă afectare a stresului cronic să fi decedat înainte de evaluările realizate la vârstele de 60 sau 69 ani, din cauza unor boli precum cancerul sau afecțiunile cardiovasculare. În consecință, în cadrul cercetării ar fi rămas doar participanții care au reușit să suporte mai bine dificultățile financiare.
Veniturile reduse pe termen lung, legate de pierderea țesutului cerebral
69-71 de ani de investigații imagistice au relevat semne mai marcante de atrofie cerebrală la indivizii care au întâmpinat probleme cu banii în mod repetat. În aceste cazuri, volumul ventriculilor cerebrali a crescut cu 4,7 mililitri față de persoanele care nu au experimentat astfel de perioade.
Ventriculii reprezintă cavități ce conțin lichid cefalorahidian și se găsesc în interiorul creierului. Când țesutul înconjurător se micșorează, spațiul ocupat de aceste cavități se mărește. Astfel, creșterea dimensiunilor lor servește ca semnal indirect al pierderii de țesut cerebral.
Analiza a evidențiat, de asemenea, trei grupuri în care schimbările au fost mai marcate:
În ultima categorie, tendința genetică și dificultățile materiale de lungă durată se întăresc reciproc.
“Presiunea financiară ocupă mult spațiu mental”
Una dintre explicații ține de efortul mental pe care îl presupun grijile financiare. O persoană care amână plata facturilor, calculează dacă îi ajung banii până la următorul salariu sau decide constant la ce cheltuieli să renunțe își consumă o parte din atenție cu aceste probleme. Când situația se repetă ani la rând, rămân mai puține resurse pentru memorie, concentrare și luarea deciziilor. La aceasta se adaugă stresul cronic, care menține active mecanismele hormonale și inflamatorii cu efect asupra creierului.
„Dificultățile acumulate de-a lungul mai multor ani au fost asociate cu cele mai nefavorabile rezultate pentru sănătatea creierului, spre deosebire de episoadele izolate.”
Stresul financiar ocupă o porțiune semnificativă a atenției mentale. – a explicat Jacques Wels, sociolog la University College London și coautor al studiului.
Analiza nu reușește să distingă impactul presiunii financiare de cel al obiceiurilor mai răspândite în rândul celor cu condiții materiale deficitară, cum ar fi fumatul și alcoolul. Echipa de cercetare nu a investigat alte posibile cauze, precum deteriorarea vaselor cerebrale sau apariția bolilor cardiovasculare.
Până în prezent nu există dovezi de cauzalitate
Conform lui Jacques Wels, schimbările cerebrale care apar la vârsta de 50 ani, în urma unor perioade de dificultăți financiare, ar putea sugera o legătură cauză-efect.
În articolul aparținând revistei Innovation in Aging, autorii adoptă o atitudine mai prudentă. Dificultățile financiare ar putea indica un dezavantaj social perpetuat de-a lungul a numeroase decenii. Fiind un studiu observațional, nu se poate determina dacă stresul financiar a generat direct schimbări cerebrale.
„Nu ar trebui să reducem totul
Presiunea financiară este asociată și cu un declin accelerat al memoriei.
În martie 2026, o lucrare depusă în American Journal of Epidemiology a monitorizat pe parcurs de zece ani aproape 7,700 de adulți din Statele Unite, toți cu vârsta peste 50 de ani. În loc să se concentreze pe venituri, cercetătorii au investigat modul în care participanții apreciază propria situație financiară, folosind un indicator actualizat o dată la patru ani.
Fiecare diminuare a acestui parametru a fost legată de rezultate mai slabe la examenele de memorie și de un declin mai accelerat în anii ce urmează. Pentru persoanele ale căror condiție financiară s-a deteriorat semnificativ, scăderea memoriei a progresat cu o viteză corespunzătoare a cinci luni suplimentare de îmbătrânire cognitivă anual. Corelația a devenit mai evidentă după 65 de ani.
„Bunăstarea financiară este un factor economic tot mai des luat în considerare atunci când este analizată starea de sănătate și poate avea legătură cu îmbătrânirea creierului. Presiunea financiară prelungită poate consuma resursele mentale și poate contribui la deteriorarea funcțiilor cognitive”, a explicat Adina Zeki Al Hazzouri, profesoară asociată de epidemiologie la Universitatea Columbia din New York și autoarea principală a studiului.
Sărăcia nu se regăsește în lista de factori de risc pentru demență.
În anul 2024, Comisia Lancet pentru prevenția și tratamentul demenței, formată din 27 de experți, a publicat un raport care evidențiază 14 factori de risc modificabili. Modificarea acestor factori ar putea reduce sau amâna în jurul 45% din cazurile de demență.
Lista cuprinde nivelul redus de educație, hipertensiunea, pierderea auzului, lipsa activității fizice, diabetul, izolarea socială, consumul excesiv de alcool, poluarea aerului, fumatul, obezitatea, traumatismele craniene, depresia, problemele de vedere netratate și colesterolul LDL crescut. Sărăcia nu este inclusă.
O analiză realizată în 2025 și publicată în seria Lancet Discovery Science propune adăugarea la lista inițială a încă patru factori: sărăcia, pierderile bruște de avere, inegalitatea veniturilor și infecția cu HIV. Conform estimărilor autorilor, includerea acestor variabile ar putea ridica proporția cazurilor de demență prevenibile sau întârziabile până la 65%.
Cercetarea nu indică ce acțiuni personale ar putea adopta un individ cu venituri reduse.
Persoanele care au părăsit studiul au înregistrat, în medie, scoruri cognitive mai scăzute și o situație financiară mai slabă comparativ cu cei care au continuat participarea. Prin urmare, impactul dificultăților materiale ar putea fi mai accentuat decât cel raportat de cercetători în studii.
Rezultatele trebuie interpretate și în funcție de structura grupului analizat. Participanții aveau o diversitate etnică redusă, iar veniturile au fost înregistrate pe categorii, nu ca sume exacte. În plus, calculele nu au ținut cont de numărul persoanelor din fiecare gospodărie. De asemenea, persoanele incluse în studiu s-au născut în 1946, într-o perioadă în care bărbații asigurau, de obicei, cea mai mare parte a veniturilor familiei. În cazul generațiilor mai tinere, relația dintre dificultățile financiare și sănătatea creierului poate urma un alt tipar.
Jacques Wels a menționat că cercetarea nu indică ce acțiuni personale ar putea adopta o persoană cu venituri reduse pentru a-și păstra funcția cognitivă.
„Declinul cognitiv este influențat de riscurile genetice și de comportamentele individuale, dar și de experiențele acumulate de-a lungul vieții, asupra cărora nu avem întotdeauna control”
Autorii susțin că oferirea de sprijin persoanelor vulnerabile, înainte ca dificultățile financiare să se extindă pe termen lung, ar putea contribui la reducerea incidenței demenței.
COMENTARII / 0