Gripă sau răceală. Simptomele care le diferențiază și semnele care te trimit la medic

În contrast cu răceala convențională, care apare de obicei în mod gradual, influenza poate avansa cu rapid și, în anumite situații, poate provoca complicații. Dr....

În contrast cu răceala convențională, care apare de obicei în mod gradual, influenza poate avansa cu rapid și, în anumite situații, poate provoca complicații.

Dr. Marius Sava a prezentat, în emisiunea „Vorbește lumea”, modalitățile de identificare a gripei, tratamentele disponibile și semnele ce indică necesitatea unei evaluări medicale. De asemenea, el a subliniat grupurile de persoane cu risc crescut de a dezvolta forme severe ale bolii.

virusurile gripale provoacă infecția, iar simptomele nu se limitează doar la nas și gât. Inflamația organismului poate genera dureri musculare severe și un sentiment de disconfort general, ceea ce face dificilă desfășurarea activităților zilnice.

Citește șiCe fac oamenii a-și proteja sănătatea iarna: 7 obiceiuri cheie

„Problema acestui virus este că se înmulțește așa de ușor încât infecția se diseminează foarte ușor în întreg organismul. Până în vârful degetelor, de asta avem dureri musculare, de asta nu mai putem să ne mișcăm, pentru că e inflamație în întreg sistemul”, a explicat dr. Marius Sava.

Video Recomandări

Cum să identifici dacă ai gripă și nu o răceală obișnuită

Modul în care se prezintă semnele poate oferi un prim indiciu privind tipul infecției. Răceala are de obicei un început cu simptome ușoare, cum ar fi usturimea în gât, nasul înfundat sau secreții nazale. În schimb, gripa se manifestă adesea într-un interval foarte scurt, iar starea generală poate suferi o deteriorare relativ rapidă.

Printre manifestările care pot apărea în cazul gripei se numără:

  • febra, care poate fi ridicată;
  • durerile musculare și articulare;
  • oboseala accentuată și senzația de slăbiciune;
  • tusea și durerile în gât;
  • durerile de cap și frisoanele.

Manifestările variază în intensitate de la o persoană la alta. În plus, lipsa febrei nu elimină automat gripa, iar singurele simptome nu pot confirma întotdeauna diagnosticul.

Medicul a subliniat că gripa nu trebuie confundată cu o răceală fără complicații, deoarece unele cazuri pot necesita spitalizare. De aceea, este important ca persoanele care suspectează o infecție gripală să discute cu medicul, în special dacă fac parte dintr-o categorie vulnerabilă.

Semnele de avertizare în cazul gripii. În ce situații trebuie să consulți un medic

Chiar dacă un număr mare de oameni se vindecă fără probleme, anumite semne pot semnala o progresie gravă a infecției. Dr. Marius Sava a subliniat mai multe semne ce nu ar trebui trecute cu vederea, inclusiv febră intensă, deshidratare și scăderi ale nivelului de oxigen în sânge.

Conform specialistului, dacă temperatura depășește 39–39,5°C, apar semne de deshidratare sau saturația oxigenului scade sub 95% (măsurată cu pulsoximetru), acestea constituie motive pentru a solicita o evaluare medicală.

O altă avertizare poate fi schimbarea tusei și apariția unei expectorații mucopurulente, cu nuanța galben-verzuie, care poate sugera o suprainfecție bacteriană. Culoarea secrețiilor nu dă în mod unic dovada unei astfel de infecții, însă intensificarea simptomelor trebuie discutată cu un medic.

Problemele de respirație, durere toracică, confuzie sau semne majore de deshidratare, exigen o evaluare medicală imediată. În cazul unor simptome severe, nu se așteaptă o programare normală.

Care sunt grupurile cu risc sporit de complicații

În cazul gripei, anumite categorii de oameni prezintă un risc crescut și necesită monitorizare intensă de la primele semne. Printre aceștia se regăsesc indivizi cu vârsta peste 65 de ani, femeile însărcinate și pacienții care suferă de anumite boli cronice.

Diabetul, insuficiența renală și bolile sau terapiile ce afectează sistemul imunitar pot amplifica riscul unei evoluții complicate. Pentru persoanele vulnerabile, consultarea medicului încă de la debutul bolii este esențială, pentru că tratamentul antiviral poate fi recomandat, în special în primele zile.

„Persoanele peste 65 de ani pot să facă o infecție diseminată, inclusiv pneumonie gripală, care ajunge uneori și în terapie intensivă. Afecțiunile cronice, diabetul, insuficiența renală, tot ce înseamnă lucruri care scad imunitatea și gravidele, care trebuie protejate”, a explicat medicul.

În ce mod se administrează tratamentul gripal și de ce evitarea antibioticelor fără prescripție medicală este esențială.

Tratamentul gripei depinde de severitatea simptomelor, de momentul apariției acestora și de riscul individual de complicații. În formele necomplicate, odihna, hidratarea și măsurile pentru ameliorarea simptomelor pot contribui la recuperare.

În anumite circumstanțe, specialistul poate sugera utilizarea unui antiviral concret. Dr. Marius Sava a subliniat oseltamivirul, un agent terapeutic destinat virusurilor gripale, care oferă cele mai semnificative avantaje dacă este administrat cât mai devreme după debutul bolii.

Decizia de a administra un antiviral se ia în comun cu medicul, ținând cont de simptome și de factorii de risc. În cazul persoanelor cu risc crescut sau al celor cu forme severe, tratamentul poate fi recomandat chiar dacă au trecut mai mult de 48 de ore de la apariția simptomelor.

Antibioticele nu acționează asupra virusului gripal și nu se recomandă în cazul gripei necomplicate. Aceste substanțe pot fi indispensabile în situația unei infecții bacteriene concomitente, însă utilizarea lor trebuie să fie prescrisă exclusiv de către medic.

„Antibiotic nu, pentru că, fiind o infecție virală, este absolut inutil. Se ajunge la suprainfecție bacteriană uneori și atunci trebuie, dar gripa nu se tratează cu antibiotic”, a precizat specialistul.

În scopul vindecării, specialistul sugerează odihnă, hidratare corespunzătoare și alimentație adaptată la toleranță și apetit. Corpul necesită timp pentru a combate agentul patogen, iar activitatea fizică intensă trebuie evitată în perioada în care apar simptomele.

Durata gripii și acțiunile pe care le poți întreprinde pentru a opri răspândirea virusului

Durata bolii diferă în funcție de persoană, de severitatea infecției și de eventualele complicații. Manifestările acute ale gripei se ameliorează, de regulă, în câteva zile până la aproximativ o săptămână, însă tusea și oboseala pot persista mai mult.

Atunci când febra sau alte semne clinice se agravează, reapar după o perioadă de ameliorare sau se prezintă dificultăți de respirație, consultul medical devine indispensabil. Persoanele din categoriile vulnerabile trebuie să solicite sfatul medicului fără să aștepte ca simptomele să devină severe.

Sezonul rece face ca virusurile respiratorii să se răspândească mai ușor, deoarece oamenii petrec mai mult timp în spații închise și aglomerate. Pentru a limita răspândirea gripei, se recomandă ca persoanele bolnave să evite grupurile, să ventileze camerele și să respecte regulile de igienă respiratorie.

În situații în care interacțiunea cu alții este inevitabilă, utilizarea unei măști poate diminua riscul de transmitere. În plus, vaccinului antigripal constituie una dintre cele mai importante metode de protecție, în mod deosebit pentru indivizii cu risc ridicat de complicații.

Contribuția nutriției și a vitaminelor la întărirea sistemului imunitar

O alimentație variată, somnul suficient, hidratarea și activitatea fizică regulată contribuie la menținerea sănătății generale. Legumele, fructele și sursele de proteine pot asigura o parte importantă dintre nutrienții necesari organismului.

Dr. Marius Sava a subliniat că vitaminele C și D, zincul și seleniul pot fi obținute prin alimentație. Cu toate acestea, suplimentele nu constituie un tratament pentru gripa deja instalată și nu înlocuiesc antiviralele atunci când acestea sunt indicate.

Furnizarea suplimentelor în doze mari nu asigură prevenirea infecției sau accelerarea recuperării. În cazul unei carențe sau al unor nevoi nutriționale speciale, suplimentarea trebuie ajustată în funcție de situația individuală.

Gripa poate manifesta evoluții variate de la un individ la altul. Identificarea unui debut brusc, monitorizarea simptomelor și solicitarea intervenției medicale atunci când apar semne de alarmă sunt esentiale pentru diminuarea riscului de complicații.

COMENTARII / 0