hang-xiety este termenul colocatar folosit pentru a descrie un fenomen care îmbină mahmureala cu anxietatea; specialiștii susțin că acest efect se bazează pe mecanisme biologice și psihologice.
Profesorul Celia Morgan, specialist în psihofarmacologie la Universitatea din Exeter, explică pentru BBC că alcoolul influențează creierul, somnul, hormonii și sistemul nervos, toate acestea putând contribui la anxietatea resimțită în dimineața următoare.
Cum se modifică activitatea cerebrală după ingestia alcoolului?
Citește șiMirabela Grădinaru, mesaj de Ziua Mondială a Sănătății Mintale: „A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune”
În sistemul neural, GABA și glutamatul funcționează ca doi principalii neurotransmițători, având un impact semnificativ asupra funcționării creierului.
GABA reducează activitatea neuronilor, acționând într-o oarecare măsură ca un frână pentru creier. Glutamatul este, la rândul său, implicat în procese asociate excitației și stării de alertă.
Consumul de alcool intensifică acțiunea neurotransmițătorului GABA și atenuie o porțiune a activității glutamatului. Din această interacțiune se pot genera relaxare și scăderea inhibițiilor experimentate post-consum.
Creierul încearcă însă permanent să își restabilească echilibrul. Pe măsură ce efectul alcoolului dispare, sistemul nervos poate trece în direcția opusă, către o stare accentuată de alertă și activare. Una dintre consecințe poate fi anxietatea.
Aproape unul din cinci studenți a raportat simptome
Acest efect variază de la o persoană la alta și nu indică o corelație directă între volumul de alcool ingerat și gradul de anxietate.
În 2023, un studiu a analizat peste 5.000 de studenți proveniți din Marea Britanie și Țările de Jos, constatănd că 18,3% dintre participanți au raportat semne de anxietate în momentul în care erau mahmuri.
Caracterul, precum și factorii genetici, ar putea, de asemenea, să joace un rol.
În 2019, cercetătorii din cadrul Universității din Exeter au realizat un studiu cu 97 de consumatori sociali de alcool, iar participanții care au consumat băuturi alcoolice au înregistrat, în ziua următoare, un nivel mai ridicat de anxietate comparativ cu cei care nu au băut alcool.
Rezultatele au indicat că efectul era mai intens la participanții cu un nivel ridicat de timiditate inițial. Consumul de alcool a redus anxietatea socială pe parcursul serii, însă senzația de neliniște a reapărut cu intensitate mai mare în a doua zi.
Somnul poate intensifica problema.
O altă posibilă justificare este că alcoolul poate facilita adormirea rapidă a individului, însă nu garantează un somn de calitate.
Consumul interferează și cu somnul REM, esențial pentru reglarea emoțiilor. Interacțiunea dintre deshidratare, oboseală și somn fragmentat poate diminua abilitatea unei persoane de a controla gândurile anxioase.
În această stare, discuțiile sau gesturile zilnice din seara anterioară pot fi percepute în mod negativ. Individul poate ajunge să creadă că a exprimat ceva inadecvat sau că a fost subiectul râsului, iar preocuparea poate alimenta un cerc vicios al anxietății.
Ce sugerează experții
Reducerea riscului se obține în mod optim prin restrângerea cantității de alcool consumate. De asemenea, hidratarea între băuturile alcoolice și alimentația pe parcursul unei seri în oraș poate contribui la ameliorarea efectelor.
Specialiștii subliniază în mod particular riscul recursului la alcool pentru a reduce stresul sau anxietatea. Cei care se confruntă adesea cu astfel de sentimente ar trebui să solicite consultarea unui medic, iar o discuție cu un membru apropiat poate constitui primul pas.
Este de asemenea esențial să recunoaștem că anxietatea care apare după consumul de alcool poate fi doar o stare efemeră. Sentimentul de neliniște poate părea extrem de autentic, însă scenariile negative pe care le construim în dimineața următoare nu trebuie să fie neapărat o reflecție fidelă a faptelor reale.
COMENTARII / 0