Hantavirusul de pe vasul de croazieră: o nouă pandemie puțin probabilă

Varianta hantavirusului Andes (Anzi), relativ rară, care s-a răspândit la pasagerii navei de croazieră MV Hondius, are capacitatea de a se transmite între persoane, însă...

Varianta hantavirusului Andes (Anzi), relativ rară, care s-a răspândit la pasagerii navei de croazieră MV Hondius, are capacitatea de a se transmite între persoane, însă experții în epidemiologie rămân calmi. Paradoxial, această maladie care a înregistrat rate de mortalitate cuprinse între 30% și 60% în rândul celor infectați în focarele anterioare, este considerată de numeroși cercetători în sănătate drept motivul pentru care nu are potențialul de a declanșa o criză la scară mondială.

MV Hondius a înregistrat un avans rapid al simptomelor la persoanele infectate cu hantavirus, printre care afecțiuni respiratorii severe. Aceste simptome au inclus febră, afecțiuni ale tractului gastrointestinal, pneumonie, probleme respiratorii și șoc. Un număr de opt persoane au fost afectate – cinci cazuri confirmate și trei suspectate – iar trei decese au fost raportate.

Amesh Adalja, cercetător principal la Centrul Johns Hopkins pentru Securitatea Sanitară, a oferit o perspectivă asupra posibilității unei pandemii, afirmând că aceasta depinde în mare măsură de modul de transmitere.
El a explicat că ceea ce facilitează apariția pandemiilor este capacitatea unui agent patogen de a se răspândi între oameni, și nu gravitatea simptomelor pe care le provoacă.

Citește șiRomânii au consumat cea mai mare parte a stocurilor pentru două vaccinuri antigripale. Noi livrări, în octombrie

„Factorul biologic care facilitează pandemiile este modul în care un agent patogen se transmite între oameni – nu cât de bolnavi îi face.”

Prin urmare, potrivit lui Adalja, transmiterea eficientă este un factor cheie în determinarea potențialului pandemic al unui virus.

Thomas G. Ksiazek, un cunoscut virolog, a oferit o perspectivă asupra situației actuale legate de hantavirus.
Acest virus a fost deja cunoscut în lume anterior și, potrivit expertului,

„Dacă ar fi devenit o epidemie, s-ar fi întâmplat acum mult timp”

.
El a mai declarat pentru Newsweek:

„Acest virus nu este ceva nou în lume”

.

Deși vestea despre hantavirus care s-a răspândit pe o navă de croazieră a devenit publică, teamă a cuprins populația. În spațiul virtual, discuțiile au luat o turnură alarmantă, oamenii începând să ridice întrebări privind posibilitatea izbucnirii unei noi pandemii.

Însă mecanismul care îi face pe experți să fie extrem de îngrijorați atunci când analizează riscul de izbucnire a unei pandemii este, în realitate, foarte puțin legat de gradul de letalitate al virusului în sine.

Deși hantavirusul reprezintă o preocupare, principalul motiv de îngrijorare este legat de potențialul său de a se transmite între persoane înainte ca simptomele să devină severe și să limiteze mobilitatea acestora.

În cel mai pesimist scenariu posibil, transmiterea hantavirusului de la persoană la persoană se realizează cu dificultate între oameni. Acest aspect limitează semnificativ potențialul de răspândire.

Potrivit experților, ceea ce este cu adevărat important pentru potențialul pandemic al unui virus nu este rata mortalității, ci mai degrabă capacitatea acestuia de a se transmite între oameni.

„Dacă transmiterea este suficient de eficientă înainte ca oamenii să devină grav bolnavi, atunci există foarte puține constrângeri asupra virulenței”

, a declarat Bill Hanage, epidemiolog la Harvard School of Public Health.
Acesta a adăugat că

„Nu rata mortalității contează pentru potențialul pandemic, ci abilitatea de transmitere de la un om la altul”

.

Virusul Andes, unica variantă a hantavirusului care se poate transmite între oameni, prezintă un mod de răspândire extrem de dificil. Într-un scenariu nefaste, unde numeroase persoane sunt nevoite să împartă un spațiu restrâns pe o navă de croazieră, fenomenul de transmitere a fost unul rar și limitat la acele persoane care au avut interacțiuni prelungite.

Hantavirusul prezintă o caracteristică care îl face să fie dificil de transmis, iar răspândirea lui în rândul populației este puțin probabilă înainte de apariția simptomelor la persoana infectată. Perioada de incubație a virusului variază de obicei între câteva zile și câteva săptămâni pentru majoritatea pacienților, perioadă după care simptomele încep să se manifeste.

În momentul în care simptomele devin evidente, starea fizică a pacienților se înrăutățește rapid. Acest proces de deteriorare are loc într-un interval de timp foarte scurt.

Microbiologia modernă arată că agenții patogeni cu cel mai mare potențial pandemic permit adesea persoanelor infectate să mențină conexiuni sociale și să rămână în mișcare în timpul fazei infecțioase.

„Patogenii cu cel mai mare potențial pandemic le permit de multe ori oamenilor să rămână mobili și conectați social în timpul perioadei infecțioase”

,
a afirmat Zoe Weiss, director de microbiologie la Tufts Medical Center.

Deși nu este ușor de controlat, răspândirea COVID-19 poate avea loc înainte de manifestarea simptomelor, precum și de la persoane care au contractat virusul, dar prezintă simptome minore sau foarte ușoare, a declarat Weiss.

COVID-19 se poate răspândi înainte de apariția simptomelor și de la persoane infectate ce prezintă simptome puține sau ușoare, ceea ce face ca izolarea ei să fie atât de dificilă

a adăugat el.

Va fi înlocuit cu următorul rezultat corect

Virusul COVID-19 posedă o caracteristică alarmantă: se poate propaga înainte de apariția simptomelor și prin intermediul persoanelor infectate care prezintă simptome puține sau foarte ușoare, după cum a afirmat Weiss.
Acest fenomen face ca izolarea sa să fie extrem de dificilă.
Potrivit spuselor sale,

COVID-19 se poate răspândi înainte de apariția simptomelor și de la persoane infectate ce prezintă simptome puține sau ușoare, ceea ce face ca izolarea ei să fie atât de dificilă

Transmiterea interumană a hantavirusului este extrem de restrânsă, fiind situat la celălalt capăt al spectrului în comparație cu alte virusuri.

Deși durata este limitată, perioada de suferință asociată acestui virus este deosebit de severă.

Ebola are o rată de mortalitate care variază între 50% și 80% în rândul persoanelor infectate. Acest virus se transmite prin sânge și alte fluide corporale, facilitând astfel răspândirea sa rapidă în rândul celor care îngrijesc pacienții infectați.

Potrivit lui Weiss, un virus extrem de mortal ar putea duce la epidemii severe în cazul în care se transmite cu o eficiență suficientă.
Weiss a adăugat că o rată ridicată de mortalitate ar putea diminua potențialul pandemic, deoarece gravitatea bolii ar putea limita perioada în care persoanele infectate rămân mobile și mențin legături sociale.

Hantavirusul duce la apariția unor simptome severe într-un timp foarte scurt. Pacienții care prezintă simptome ușoare în perioada de incubație vor suferi o evoluție rapidă către insuficiență respiratorie în doar câteva zile de la debutul bolii. Această perioadă este caracterizată printr-o suferință intensă, însă de scurtă durată.

Potrivit explicațiilor oferite de expert, în cazul multor infecții grave și letale, starea de sănătate a pacienților devine extrem de critică atunci când aceștia sunt mai contagioși.
În acel moment, Weiss a remarcat că este puțin probabil ca persoanele respective să aibă activități care implică interacțiuni cu publicul, precum călătorii, muncă, activități școlare sau alte asemenea.

„Pentru multe dintre aceste infecții foarte severe și letale, pacienții sunt cei mai contagioși atunci când sunt deja foarte bolnavi”, a explicat Weiss. „În acel moment, este puțin probabil că vor călători, lucra, merge la școală sau interacționa cu oameni în public.”

către

Deși gripa are un impact letal mai scăzut, capacitatea sa de a se răspândi rapid este remarcabilă. Transmisia eficientă a acestui virus este facilitată de simptomele sale respiratorii. Potrivit Angiei Luis, profesor asociat la Universitatea din Montana, „Este destul de virulentă ca să te facă să tușești și să strănuți, iar asta ajută virusurile să se transmită”.

De obicei, acest virus nu posedă suficientă virulență pentru a provoca moartea, deoarece acest lucru i-ar limita capacitatea de a se răspândi eficient.

„Dar, de obicei, nu este destul de virulentă ca să te omoare pentru că asta ar scădea capacitatea virusului de a se transmite.”

În cazul hantavirusului, populația devine o țintă indirectă. Hantavirusul pare să aibă un impact devastator asupra celor care intră în contact cu el.

Transmiterea hantavirusului are loc într-un mod care face ca apariția unei noi pandemii să fie puțin probabilă, potrivit lui Luis, care a explicat că „în cazul hantavirusului, oamenii sunt afectați în mod indirect”.

„În acest moment, hantavirusurile nu sunt adaptate să fie transmise între oameni. Ele sunt adaptate să fie transmise între gazdele lor rozătoare.”

Hantavirusul are o caracteristică care îl face puțin probabil să declanșeze o nouă pandemie, chiar și într-un mediu închis cum ar fi un vas de croazieră. În cazul în care ar fi avut capacitatea de a se răspândi rapid prin contact respirator, înainte ca persoanele infectate să manifeste simptome, ar fi avut potențialul de a infecta un număr mult mai mare de persoane. Luând în considerare că 150 de pasageri erau prezenți pe vasul de croazieră, este clar că un astfel de scenariu ar fi avut consecințe mult mai grave.

Numărul de cazuri confirmate este considerabil mai mic decât se aștepta, fiind înregistrate doar opt apariții.
Pentru ca virusul să se propage de la persoană la persoană a fost necesar un „contact foarte apropiat și susținut”, după cum afirmă Organizația Mondială a Sănătății.

Contact foarte apropiat și susținut

a fost condiția esențială pentru transmiterea virusului între oameni, potrivit aceleiași surse.

Transformarea hantavirusului într-o amenințare pandemică ar necesita o schimbare semnificativă în capacitatea sa de a se transmite între oameni, potrivit lui Weiss, care a explicat că acest proces de evoluție ar fi esențial pentru o astfel de dezvoltare.

Pentru ca hantavirusul să devină o „amenințare pandemică” ar fi nevoie ca acesta să evolueze pentru a se răspândi mai eficient de la persoană la persoană

, a adăugat el.

Weiss a adăugat că sunt necesare numeroase transformări sincronizate care să influențeze procesul de intrare a virusului în celulele umane, reproducerea acestuia în țesutul uman și capacitatea de a evita răspunsul inițial al sistemului imunitar.

„Ar fi nevoie de multiple schimbării coordonate ce afectează modul în care virusul intră în celulele umane, se înmulțește în țesutul uman și ocolește răspunsul timpuriu al sistemului imunitar”

. Potrivit experților, această evoluție nu pare a fi iminentă.

COMENTARII / 0