Data de 30 octombrie 2015 a schimbat complet viața a peste 100 de tineri și a adus sfârșitul pentru 65 de oameni. Clubul Colectiv din București a fost cuprins de flăcări în timpul unui concert al trupei Goodbye to Gravity și în câteva secunde „s-a dezlănțuit iadul” în curtea fostei Fabrici Pionierul. La 11 ani de la tragedia din clubul Colectiv, România începe timid recuperarea decalajului: după finalizarea și lansarea primului centru modern integrat la Timișoara în luna mai, alte două centre mari dedicate sunt în execuție la Târgu Mureș și București.
În perioada până la finalizarea implementării la scară națională, pacienții în stare critică cu arsuri extinse continuă să se bazeze pe un număr restrâns de paturi în Unități Funcționale pentru Arși (UFA) sau pe transferuri de urgență în țări străine.
La ora 15:15, în cadrul unei conferințe de presă de vineri, Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a declarat că bugetul destinat proiectelor celor trei spitale specializate în tratamentul arsurilor grave, finanțate de Banca Mondială, va fi extins cu 115 milioane de lei. El a subliniat că, la începutul anului următor, se vor putea aduce primii pacienți în aceste unități.
Citește șiSemnal de alarmă privind sfaturile despre sănătatea mintală oferite de inteligența artificială. 9 din 10 psihologi numesc informațiile drept „dăunătoare”
„La centrul de arși din Timișoara este finalizată construcția și instalarea echipamentelor funcționale (gaze medicale, climatizare, aparatură medicală etc.), la Târgu Mureș situația este aproximativ în același stadiu ca la Timișoara, iar la București, primul și singurul centru de arși gravi pentru copii din țară, lucrările sunt avansate, deși a existat o întârziere de operaționalizare destul de mare fiindcă au fost blocate fondurile necesare pentru licitațiile de echipamente medicale. De aceea am anunțat că am suplimentat fondurile. Mă aștept ca la începutul anului viitor să avem primele internări de pacienți la Timișoara și Târgu Mureș”, a declarat Rogobete.
Înainte ca noile facilități să fie complet extinse, serviciul medical s-a bazat pe 34 de paturi autorizate situate în structuri deja existente:
Majoritatea acestor spații operează ca Unități Funcționale pentru Arși (UFA). În ciuda capacității lor de a trata cazuri de severitate medie și arsuri deja stabilizate, când suprafețele corporale afectate depășesc 40–50% sau când apar complicații respiratorii inhalatorii grave, se în continuare activează procedurile europene de transfer.
Traseul îngrijirii arsurilor în România a fost marcat de controverse grave, cel mai vizibil caz fiind la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca). Unitatea de Arși de la Spitalul Clinic Universitar de Urgență, Floreasca, era nefuncțională în noaptea tragediei de la Colectiv.
În primăverii din 2015, administrația Spitalului Floreasca a deschis cu ceremonie o unitate de arși reînnoită, rezultatul unei investiții de peste 8 milioane de euro, care a inclus și o barocameră hiperbară.
În data de 30 octombrie 2015, în momentul în care a izbucnit incendiul de la Colectiv, secția se afla blocată și inactivă: circuitele nu erau aprobate, personalul nu avea pregătire, iar barocamera nu dispunea de autorizație medicală pentru situații critice (destinată procedurilor de recuperare/estetică). Investigările Corpului de Control au stabilit că se trata de o inaugurare de imagine, secția fiind incapabilă să asigure tratamentul răniților.
În decembrie 2019, Spitalul Floreasca a devenit locul unui alt eveniment medical de severitate maximă: o femeie de 66 de ani, care se afla în timpul unei operații oncologice, a aprins masa de operație.
Raportul emis de Corpului de Control al Ministerului Sănătății a evidențiat probleme majore pe întregul lanț.
După perioade lungi de obstacole birocratice, Ministerul Sănătății a decis cu hotărâre să scadă numărul inițial de 4-5 unități la doar trei Centre de Mari Arși: Timișoara, Târgu Mureș și Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București.
Prin comunicatul oficial de presă al Ministerului Sănătății din 24 iulie 2023, ministrul Alexandru Rafila declara:„Construcția și finalizarea centrelor pentru mari arși reprezintă o componentă importantă a proiectelor de investiții și de dezvoltare a sistemul sanitar din România, pe care le derulează Ministerul Sănătății în parteneriat cu autoritățile locale din întreaga țară. Această perioadă reprezintă un punct istoric în dezvoltarea asistenței medicale pentru pacienți. Responsabilitatea, profesionalismul și buna credință sunt principiile după care funcționează echipa actuală a Ministerului Sănătății.
În luna decembrie a anului 2021, când am venit la Ministerul Sănătății, am găsit cele trei proiecte care prevedeau construirea centrelor de mari arși de la București, Timișoara și Târgu Mureș complet blocate, erau foarte mici șansele de continuare a acestor proiecte. Am hotărât, împreună cu colegii mei, să redeschidem negocierile cu Banca Mondială și am reușit să obținem o nouă finanțare pentru construcția celor 3 centre.”
Secretar de stat în Ministerul Sănătății la acea vreme, dr. Alexandru Rogobete, care acum este ministrul Sănătății, era atunci responsabil de coordonarea investițiilor din fonduri internaționale și PNRR. El sublinia: „Este pentru prima dată, în ultimii 30 de ani, când investim masiv, atât în dezvoltarea infrastructurii de sănătate cât și în dotarea spitalelor cu echipamente medicale de înaltă calitate. Este un moment fără precedent, în care o administrație serioasă reușește să utilizeze un mix unic de finanțări: Banca Mondială, PNRR, BIRD sau BERD.”
Ministerul Sănătății coordonează un program major, realizat printr-un acord de împrumut cu Banca Mondială și prin fonduri europene, cu scopul de a crea o infrastructură dedicată pentru arșițe grave. Situația se prezintă astfel:
Centrul de Mari Arși din Timișoara, amplasat la Spitalul Clinic Județean „Pius Brînzeu”, a devenit primul proiect major finalizat și inaugurat în luna mai 2026. În această structură se găsesc șase camere individuale de terapie intensivă pentru arși critici, șase spații de rezervă pentru terapie intermediară/post-critică, cinci locuri de operație pentru chirurgie reparatorie, o secție ATI extinsă, douăzeci și cinci săli de operație și un heliport.
Centrul de Mari Arși de la Târgu Mureș, situat în Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, se află în faza finală de construire și amenajare a echipamentelor specializate. În acest centru se prevede 5 paturi ATI pentru mari arși, 10 paturi de terapie intermediară și o secție ATI extinsă.
Centrul de Mari Arși Pediatric din București de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”) nu este încă funcțional. Există o clădire nouă dedicată exclusiv pacienților pediatrici, cu bloc operator propriu, circuite sterile de presiune controlată și compartimente de reabilitare. Spitalul „Grigore Alexandrescu” tratează în continuare copii cu arsuri în secția clasică de Chirurgie Plastică și Reconstructivă (unde există cele 10 paturi autorizate la nivel de Unitate Funcțională pentru Arși), dar Centrul de Mari Arși se află încă în etapa de finalizare a lucrărilor de construcție, recepție a instalațiilor speciale (filtre HEPA, fluxuri de presiune controlată) și instalare a aparaturii medicale.
În România, reglementarea infrastructurii pentru tratamentul arsurilor se bazează pe Ordinul Ministrului Sănătății nr. 476/2017, care clasifică unitățile sanitare în trei niveluri de competență:
În România există doar un spital SCUCPRA București dedicat integral acestei patologii, alături de o rețea de Unități Funcționale pentru Arși integrate în spitale de urgență. Proiectele de construire a Centrelor de Mari Arși, realizate în conformitate cu normativele europene complete, se află în diferite etape de execuție, datorită finanțării de la Banca Mondială.
Spitalul nou, denumit „Prof.dr. Agrippa Ionescu”, a costat aproape un miliard de lei și se află în Balotești. Acesta dispune de o sală de operație specializată pentru arși severe, inclusă într-un compartiment dedicat cu trei locuri de culcare pentru pacienți cu arsuri de gravitate medie, în faza postcritică sau cu arsuri severe, având o suprafață afectată de până la 20% suprafață corporală. De asemenea, există un salon propriu de terapie intensivă.
Asociația Colectiv GTG 3010 a observat la 11 ani de la incendiul din Colectiv, în urma căruia 65 de oameni și-au pierdut viața:
„Nici acum nu avem spitală”
Până la darea integrală în folosință și avizarea completă a tuturor fluxurilor medicale din aceste trei spitale, România continuă să depindă de parteneriatele externe și de Mecanismul de Protecție Civilă al UE pentru pacienții cu arsuri pe suprafețe critice.
COMENTARII / 0