Două persoane cu același indice de masă corporală pot avea riscuri foarte diferite de diabet, boli cardiovasculare sau cancer. Un nou instrument dezvoltat de cercetători britanici și germani ar putea estima mai precis cine are nevoie de tratament pentru obezitate înainte de apariția complicațiilor.
Pentru a determina cu adevărat pericolele asociate cu supraponderalitatea, ar putea fi de folos un nou dispozitiv creat de cercetătorii britanici în parteneriat cu experții germani. OBSCORE reprezintă un scor prognostic, similare în esență cu instrumentele de evaluare a riscului din cardiologie, precum SCORE 2, care a fost deja adoptat în practica medicală începând cu anul 2021.
OBSCORE, instrumentul conceput de cercetătorii din Queen Mary University of London și din Institutul de Sănătate din Berlin, nu a intrat încă în practica medicală de zi cu zi, deși a fost creat și confirmat printr-un studiu publicat în Nature Medicine. Scopul său este să suplimenteze informațiile obținute prin indicatorul actual folosit pentru a defini excesul de greutate, indicele de masă corporală (IMC). Acest indicator este considerat de specialiști ca fiind învechit, în contextul
Citește șiPanglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni sunt așteptați în Piața Unirii
„Discutăm deja la congrese, de aproximativ un an-doi, că este nevoie să găsim un alt algoritm pe lângă IMC. Avem nevoie de un nou instrument pe care să-l utilizăm în obezitate. În momentul de față studiul referitor la OBSCORE a fost publicat în revista de specialitate Nature Medicine, dar instrumentul nu se utilizează la scară largă. Dacă va fi adoptat, cu siguranță ne va oferi indicații mult mai valoroase decât banalul IMC”, a declarat medicul Oana Pop.
În esență, OBSCORE a fost creat pe baza datelor a aproximativ 200.000 de adulți cu un IMC de cel puțin 27 kg/m², care fac parte din UK Biobank. În cadrul acestei investigații, s-au examinat mii de variabile clinice, moleculare și de sănătate, folosind algoritmi de învățare automată.
Un indice de masă corporală mai mic nu garantează întotdeauna un risc redus
Conform cercetării publicate în Nature Medicine, modelul a fost conceput pentru a evalua riscul de apariție a 18 complicații asociate obezității în decursul următorilor 10 ani.
„Un instrument precum OBSCORE va fi foarte bun, pentru că vom putea prioritiza intrarea în tratament a pacienților. Spre exemplu, să spunem că am un pacient cu un IMC corespunzător obezității de gradul 3. Atunci când ne gândim la obezitate ne gândim automat la un pacient cu riscuri multiple, și da, poate să fie așa. Însă, la fel de bine, el poate să fie un pacient fără prediabet, cu tensiune arterială normală, cu un profil lipidic relativ în parametri și fără rinichi afectați. Poate să aibă doar obezitate. În același timp, putem avea un pacient cu un IMC corespunzător supraponderalității, apropiat de pragul obezității de gradul 1, dar care să prezinte deja prediabet, hiperinsulinism, hipertensiune, dislipidemie – adică valori anormale ale colesterolului și ale trigliceridelor – și ficat gras. Evident că riscul mai mare îl are pacientul care e mai slab, dar care are foarte multe complicații medicale”, explică dr. Oana Pop.
OBSCORE se bazează pe 20 de variabile clinice, biologice și demografice pentru a calcula riscul personal de dezvoltare a 18 complicații legate de obezitate. Printre parametrii analizati se găsesc vârsta, sexul, greutatea, înălțimea, valorile tensiunii arteriale, profilul lipidic, funcția renală și glicemia. De asemenea, sistemul poate include date despre afecțiuni deja diagnosticate, care pot amplifica riscul individual.
„Practic, în funcție de acești parametri, acest OBSCORE calculează, independent de IMC, care sunt riscurile pentru pacient în următorii 10 ani. Și atunci, ideea este ca pacientul să fie tratat cât mai repede pentru a nu ajunge la complicații”, susține diabetologul Oana Pop.
Motivul pentru care problemele legate de greutate exigen intervenție pe termen lung
Medicii români monitorizează deja parametrii din OBSCORE pentru a evalua riscurile pacientului. Implementarea pe scară largă a acestui instrument dezvoltat de cercetătorii britanici și germani ar constitui, în esență, o uniformizare a procedurilor medicale în domeniul obezității.
„Eu tratez obezitatea de mai bine de 11 ani, dinainte să avem aceste terapii (n.r. – medicul se referă la tratamentele moderne de slăbit de tipul GLP-1) care ajută foarte mult în obezitate. Întotdeauna am urmărit parametrii biologici sau bolile diagnosticate care pot agrava starea de sănătate a pacientului. Odată cu scăderea în greutate, riscurile s-au redus, iar unele dintre problemele metabolice s-au atenuat semnificativ sau au intrat în remisie”, explică specialista.
Obezitatea nu este doar o problemă estetică, ci o boală cronică și complexă, influențată de factori metabolici, genetici, hormonali, comportamentali, psihologici și de mediu. „Fără un tratament și o monitorizare pe termen lung, multe persoane recâștigă, în anii următori, o parte importantă din greutatea pierdută sau chiar revin la greutatea inițială. Procesul este influențat de mecanisme biologice, metabolice și hormonale”, punctează dr. Pop.
În prezent, recomandările indică că, pe lângă IMC, trebuie măsurată circumferința taliei și cea a gâtului, o metodă rară în România. În plus, diabetologii aplică diferite instrumente pentru a determina compoziția corporală a pacientului, printre ele DEXA și cântarele InBody.
„Noi deja urmărim pacientul care are obezitate. OBSCORE va fi de un real ajutor și probabil că va fi implementat. Va standardiza practicile, pentru că în obezitate lipsește un astfel de instrument”, spune medicul.
Importanța alimentației corecte? „80%”
Obezitatea reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel global. În 2022, una din opt persoane din întreaga lume trăia cu obezitate, potrivit OMS. La nivel mondial, 890 de milioane de adulți se confruntau cu obezitatea și 2,5 miliarde erau considerate supraponderale, conform OMS. În România, prevalența obezității la adulți atinge 38,3%, poziționându-ne printre primele locuri din Europa, indică Global Obesity Observatory.
„În obezitate, o mare importanță o au genele, dar de cele mai multe ori și stilul de viață își spune cuvântul. Pe de altă parte, e important să reținem că un stil de viață sănătos înseamnă o alimentație corectă în proporție de 80%”, afirmă diabetologul Oana Pop.
O alimentație sănătoasă nu presupune cure de slăbire, post intermitent sau dietă ketogenică. Cele mai bine susținute modele alimentare pentru sănătatea metabolică și cardiovasculară includ dieta mediteraneeană și dieta DASH.
„Dieta mediteraneeană este bogată în legume, fructe, leguminoase, conține carne slabă de pasăre, pește, ulei de măsline, ocazional și partea de lactate, brânzeturi slabe. Și mai există dieta DASH, dezvoltată inițial pentru prevenirea și controlul hipertensiunii arteriale. Nu recomand alte diete, pentru că nu sunt susținute de studii medicale serioase”, mai spune dr. Oana Pop.
Mai mult, hidratarea este crucială; aceasta presupune consumul de apă minerală plată sau carbogazoasă, excluzând sucurile, băuturile energizante și fresh-urile. De asemenea, activitatea fizică este responsabilă pentru restul de 20% al menținerii unui stil de viață sănătos, subliniază specialista.
COMENTARII / 0