În România, cancerul cervical continuă să reprezinte o problemă majoră. Deși s-au implementat programe de screening, țara noastră înregistrează încă cea mai mare incidență și mortalitate asociate cu această boală în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, conform Institutului Național de Sănătate Publică. Dr. Ofelia Neagu, primar ginecolog la Hyperclinicii MedLife Titan, subliniază că este crucial să se efectueze nu doar testul Babeș-Papanicolau, ci și screeningul pentru infecția oncogenică cu HPV.
Virusului Papiloma Uman (HPV) poate provoca o infecție cronică cu tulpini oncogene, care se dezvoltă fără să se manifeste timp de mulți ani. Această constatare reprezintă una dintre cele mai semnificative informații pe care ginecologii o transmit constant pacienților lor în contextul riscului de cancer de col uterin.
„Să detaliem mai întâi ce înseamnă HPV. Este un virus ADN, transmis în majoritatea cazurilor prin contact sexual direct. Problema apare atunci când infecția persistă, când se cronicizează. Tulpinile cu risc oncogen crescut, mai ales 16 și 18, pot persista în celulele tractului genital inferior feminin pe o perioadă de mai mulți ani. Asta înseamnă, de fapt, infecție persistentă: prezența, timp de mai mulți ani, a unor tulpini HPV cu risc oncogen crescut“, explică dr. Ofelia Neagu.
Citește șiUcigașul tăcut din sângele românilor:150.000 de oameni mor anual din cauze cardiovasculare. „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”
5-10 ani reprezintă intervalul mediu care poate fi parcurs între momentul infectării persistente cu HPV și dezvoltarea cancerului, spune specialista. Un alt aspect esențial este că infecția poate dispărea spontan. În anumite circumstanțe, dacă sistemul imunitar nu reușește să elimine complet tulpinile virale oncogene, riscul de cancer poate să se manifeste în timp.
În momentul în care se manifestă simptomele
În fazele inițiale, cancerul cervical nu generează, de obicei, semne evidente. Infecția persistentă cu HPV poate determina, în timp, modificări ale celulelor din colul uterin, trecând de la leziuni precanceroase la tumoră. Pe măsură ce afecțiunea progresează, pot apărea semne de alarmă: sângerări post-întrebare sexuală, intermenstruaționale sau la femeile menopauzal. De asemenea, se pot observa secreții vaginale anormale, abundente, cu miros neplăcut, iar în faze mai avansate pot fi resimțite dureri pelvine, dr. Neagu precizează.
Babeș-Papanicolau și genotiparea HPV: niciunul dintre testele nu poate înlocui pe celălalt
Pentru că infecția poate evolua mulți ani fără niciun simptom, este foarte important ca femeile să participe la programele naționale de screening. „Mai precis, să meargă regulat la medicul ginecolog și, la indicația acestuia, să facă acest screening reprezentat de genotiparea HPV și testul citologic Babeș-Papanicolau. E important de reținut că un test nu-l înlocuiește pe celălalt. În prezent, în multe programe de screening, avem această testare HPV, numită și genotipare HPV, care este o metodă principală de detectare a tulpinilor HPV oncogene. Testul citologic Babeș-Papanicolau rămâne, de asemenea, important, pentru că ne arată dacă există modificări la nivelul celulelor colului uterin, inclusiv leziuni care pot fi asociate infecției cu HPV. Testarea HPV, în schimb, ne arată dacă este prezentă o infecție cu tulpini HPV cu risc oncogen”, explică specialista.
În ce cazuri se recomandă testarea HPV
„Testarea HPV este recomandată pacientelor începând cu vârsta de 30 de ani, iar dacă apar modificări la testul Babeș-Papanicolau, indicația există oricum. Se repetă la fiecare trei ani, dacă ultima determinare este negativă. Testul citologic Babeș-Papanicolau este o metodă simplă, nedureroasă, care se efectuează în cabinet și nu presupune un disconfort intim semnificativ. De aceea, recomandăm femeilor să meargă la medic și să facă acest test de screening, care este la îndemâna oricui”, spune dr. Neagu.
Potrivit specialistei, cel mai bine este ca testarea pentru genotiparea HPV să se facă după menstruație, începând cu ziua 10, numărând din prima zi a ciclului menstrual: „Pentru testul HPV, este nevoie ca secreția vaginală să fie normală. În plus, recomandăm abstinență, adică lipsa contactului sexual pe o perioadă de minimum 48 de ore, și să nu se administreze produse farmaceutice intravaginale”, completează medicul ginecolog.
În opinia medicului, efectuarea testării pentru HPV rămâne recomandată chiar și pentru femeile care au primit vaccinul anti‑HPV. Vaccinarea nu elimină necesitatea participării la programul de screening și monitorizare. Deși vaccinul reduce semnificativ riscul de infecție cu tulpinile acoperite de el, faptul că o pacientă s-a vaccinat nu înseamnă că nu mai trebuie să urmeze schema de screening propusă.
„Vaccinarea nu le exclude pe pacientele vaccinate din programul de screening și monitorizare. Sigur că vaccinul ajută și scade foarte mult riscul de infecție cu tulpinile HPV pe care le acoperă, dar faptul că o pacientă s-a vaccinat nu înseamnă că nu mai trebuie să urmeze schema de screening recomandată. De ce? Pentru că poate exista o infecție cu o altă tulpină, care nu este acoperită de vaccin. Contează și vârsta la care pacienta a început vaccinarea, pentru că este posibil să fi fost deja infectată cu una sau mai multe tulpini HPV, aflate în stare latentă, iar acestea să fie descoperite ulterior prin testarea HPV.”
Medicul subliniază că, în funcție de vârsta la care a început vaccinarea, există posibilitatea ca o pacientă să fi fost deja expusă la una sau mai multe tulpini HPV în stare latentă, care pot fi identificate ulterior prin testarea pentru virus.
Tipurile de cancer legate de tulpinile HPV oncogene
Tulpinile HPV cu risc oncogen înalt în cancerul de col uterin sunt 16 și 18 și determină 70% din cazurile de cancer de col uterin, potrivit INSP. „Tulpina 16 este asociată mai frecvent cu cancerul scuamos, adică un cancer care apare la nivelul exocolului, în timp ce tulpina 18 este asociată mai ales cu adenocarcinomul, localizat în canalul endocervical. Dacă avem o infecție cu tulpina 18 și, în același timp, modificări la testul Babeș-Papanicolau, sunt necesare investigații suplimentare. Acestea pot include colposcopia și, ulterior, biopsia, dacă rezultatul este nefavorabil. În multe cazuri se recomandă și chiuretaj biopsic endocervical, pentru că endocolul este mai greu de explorat și poate fi necesară și această manevră. Biopsia unei leziuni identificate la colposcopie este, de cele mai multe ori, investigația care confirmă diagnosticul cu certitudine”, mai spune medicul.
Înregistrări de incidente avansate, în special la femei cu vârsta peste 55 de ani
Din păcate, numeroase cazuri de cancer cervical sunt identificate în continuare în faze târzii, iar tumora malignă localizată la nivel cervical poate fi observată în mod direct în timpul examinării cu speculul. În astfel de situații, pacienta se prezintă la cabinet pentru a se plânge de sângerări vaginale între perioadele menstruaționale sau post-contact sexual, de disconfort pelvian, sau
„Am avut mai multe astfel de cazuri, deși, în prezent, nu ne-am mai aștepta să descoperim accidental un cancer de col uterin, având în vedere accesul la controale și la vaccinarea anti-HPV. De obicei, este vorba despre femei aflate deja la menopauză, care nu au mai avut menstruație de câțiva ani, în general paciente de peste 55-60 de ani. Sunt femei care nu au mai venit la control, iar absența screeningului își spune cuvântul. Unele îmi spun chiar că nu au mai fost la ginecolog de 40 de ani, de când au născut ultima dată.
Atunci când este necesară extinderea examenului ginecologic
Motivul principal pentru apariția sângerărilor vaginale este șapte-zece zile după ce paciente, deși nu mai au menstruații, așteaptă până la încetarea sângerării înainte de a solicita consultație. Unele dintre ele consideră că s-a restabilit menstruația, însă este esențial să se prezinte la medic chiar și în acea situație. În cadrul examinării ginecologice pot fi detectate secreții vaginale puternic fetide, iar utilizarea speculului pentru colul uterin poate evidenția o formațiune tumorală. După identificarea acesteia, examenul trebuie extins pentru a include treimea superioară a vaginului și parametrii înconjurători ai colului uterin. În continuare, evaluarea trebuie completată cu investigații imagistice specializate, cum ar fi CT sau RMN, pentru a determina cu precizie stadiul bolii, explică medicul.
După ce se stabilește diagnosticul, pacienta trebuie să colaboreze îndeaproape cu medicul ginecolog oncolog și cu chirurgul ginecolog oncolog pentru a determina tratamentul adecvat.
Potrivit dr. Neagu, frevența mai mare a cazurilor de cancer de col uterin în rândul femeilor aflate la menopauză poate avea mai multe explicații: „Cred că principala cauză este lipsa screeningului real. Aceste femei nu au mers regulat la controale ginecologice și nu și-au făcut testările recomandate. Dar există și alți factori de risc, precum un statut socio-economic precar, debutul precoce al vieții sexuale, un număr mare de parteneri sexuali, fumatul sau, în unele cazuri, un status de imunosupresie”.
„Recomand vaccinarea anti-HPV și după începerea vieții sexuale”
vaccinarea anti-HPV se numără printre strategiile esențiale pentru prevenirea cancerului de col uterin. Aceasta constituie unul dintre tipurile de cancer care pot fi substanțial prevenite prin vaccinare, deoarece diminuează riscul infecției cu principalele tulpini oncogene ale HPV.
„Pentru că infecția cu HPV este implicată în aproximativ 99% dintre cazurile de cancer de col uterin (n.r. – este vorba despre mai multe tulpini de HPV, nu doar 16 și 18), recomand vaccinarea anti-HPV atât fetelor, cât și băieților, ideal înainte de începerea vieții sexuale. În plus, femeile ar trebui să facă regulat screeningul, prin testare HPV și test Babeș-Papanicolau, și să meargă la medic atât pentru controalele periodice, cât și atunci când apar simptome. Vaccinarea anti-HPV este recomandată și după începerea vieții sexuale, pentru că poate oferi protecție împotriva altor tulpini HPV cu care pacienta nu a fost infectată”, recomandă dr. Ofelia Neagu.
În prezent, adaugă specialista, se consideră că vaccinarea este acceptată pe scară largă pentru femeile care au trecut printr-o intervenție chirurgicală pentru o leziune cervicală și care prezintă infecție cu HPV.
2025, România va oferi vaccinul anti-HPV fără cost pentru tineri de sex masculin și feminin cu vârste de la 11 la 26 de ani. În cazul femeilor cu vârsta de la 27 la 46 de ani, se acordă o rambursare de 50% din prețul vaccinului.
Articolul de față beneficiază de sprijinul MedLife, rețeaua de servicii medicale private cea mai extinsă din România, și se înscrie în cadrul unei inițiative vaste de informare și educație, axată pe prevenție și pe adoptarea unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
MedLife pune accent pe atenție și responsabilitate în toate aspectele îngrijirii, având ca bază nevoile concrete ale fiecărui pacient. Deciziile clinice se construiesc pe evaluări detaliate, susținute de echipe multidisciplinare alcătuite din medici competenți și tehnologii de ultimă oră. Prin metode avansate de diagnostic și terapii moderne, și recent prin expertiza în genomică, MedLife facilitează identificarea timpurie a riscurilor legate de bolile obișnuite sau de stilul de viață, în scopul de a sprijini pacienții să acorde o atenție sporită sănătății lor.
Scopul este bine definit: promovarea unei prevenții proactive și a unei intervenții rapide, înainte ca eventualele probleme de sănătate să compromită echilibrul și calitatea existenței. Sănătatea nu se reduce la lipsa bolii; ea presupune vitalitate, mobilitate și stabilitate, indiferent de vârstă. MedLife alocă resurse în mod continuu pentru tehnologii care asigură un nivel de sănătate susținut și sprijină o viață trăită în plenitudine, nu doar în prezent, ci și pe termen lung.
Pentru detalii suplimentare privind serviciile oferite, vizitați https://www.medlife.ro/.
Acest articol este susținut de MedLife
COMENTARII / 0