Inima poate fi mai bătrână decât vârsta din buletin: Cum îți influențează vârsta biologică riscul de deces

Inima unei persoane poate avea o vârstă biologică mai mare decât vârsta sa reală, iar această diferență ar putea indica un risc crescut de deces...

Inima unei persoane poate avea o vârstă biologică mai mare decât vârsta sa reală, iar această diferență ar putea indica un risc crescut de deces din cauze cardiovasculare sau asociate demenței. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Mayo Clinic, din Statele Unite, care au utilizat inteligența artificială pentru a analiza ecografiile cardiace ale unor persoane de peste 50 de ani. Rezultatele au fost prezentate pe 13 noiembrie, la ESC Digital & AI Summit 2026, organizat de Societatea Europeană de Cardiologie.

Specialiștii au examinat informațiile medicale ale 568 de indivizi cu vârsta minimă de 50 de ani, care s-au supus ecografiilor cardiace în intervalul 2002–2004. Participanții au fost urmăriți retrospectiv, prin utilizarea datelor privind decesul înregistrate pe parcursul a 20 de ani.

Cercetătorii au implementat un model de inteligență artificială pentru a stabili vârsta biologică a inimii, analizând imagini obținute prin ecocardiografie și estimând vârsta organului.

Citește șiYale descoperă: suplimentele populare nu încetinesc îmbătrânirea

După aceea, s-au realizat o comparație între valorile obținute de algoritm și vârsta cronologică a fiecărui participant.

O inimă care se dovedește cu cinci ani mai veche, este legată de un risc de deces majorat cu 46%.

Analiza a evidențiat că indivizii a căror inimă a fost evaluată de inteligența artificială ca fiind mai în vârstă decât vârsta lor reală aveau un risc crescut de mortalitate, atât din motive cardiovasculare, cât și din cauze legate de demență.

În mod concret, fiecare increment de cinci ani în diferența dintre vârsta biologică estimată a inimii și vârsta cronologică a crescut riscul relativ de deces cu 61% în intervalul de 20 de ani de urmărire, după ce s-au corectat datele pentru vârstă și sex.

Odată ce cercetătorii au inclus și alți factori, printre care indicele de masă corporală și fracția de ejecție a ventriculului stâng, un indicator al puterii inimii de a pompa sângele, legătura a rămas intactă.

În cadrul acestei investigații extinse, fiecare increment suplimentar de cinci ani a înregistrat o majorare de 46% a probabilității relative de deces asociate cauzelor analizate.

Autorii menționează că datele arată doar o asociere statistică și nu dovedesc că îmbătrânirea biologică a inimii cauzează în mod direct demență sau deces.

Inteligența artificială poate detecta indivizii cu probabilitate mai mare de risc.

Jeffrey G. Malins de la Mayo Clinic din Rochester, care a condus prezentarea studiului, a subliniat că investigații anterioare au arătat deja o corelație între vârsta cardiacă calculată cu ajutorul inteligenței artificiale și progresul negativ al pacienților cu boli cardiovasculare.

Noul studiu a urmărit să confirme dacă această corelație poate fi observată și în populația generală, nu doar în rândul persoanelor diagnosticate cu afecțiuni cardiace.

Conform cercetătorului, analiza indică faptul că semnalele de îmbătrânire a inimii, detectate cu ajutorul inteligenței artificiale, ar putea deveni indicatori utili pentru identificarea persoanelor vulnerabile pe termen lung.

O altă utilizare potențială ar fi analiza impactului intervențiilor medicale sau al modificărilor stilului de viață asupra vârstei biologice a inimii.

Ce legătură există între sănătatea cardiacă și demența?

Cercetătorii subliniază că bolile cardiovasculare sunt din ce în ce mai considerate factori implicați în deteriorarea asociată îmbătrânirii și în mortalitatea legată de demență.

În cadrul acestei cercetări, se au examinat simultan decesele cauzate de boli cardiovasculare și cele legate de demență, din motive metodologice.

Autorii susțin că cercetările viitoare trebuie să analizeze în mod independent cele două grupuri, pentru a clarifica mai profund legătura dintre senilitatea cardiovasculară și afecțiunile neurodegenerative.

Chiar dacă concluziile par promițătoare, tehnologia nu a fost încă confirmată pentru aplicarea de rutină în calcularea riscului individual pe termen lung.

Cercetătorii indică necesitatea unor studii prospective, realizate pe seturi mai mari și independent de participanți, înainte ca astfel de instrumente să poată fi utilizate pe scară largă în practica medicală.

COMENTARII / 0