Înțelege Etichetele Alimentelor: „Termen-limită” vs. „Data Optimă”

Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le fac consumatorii atunci când vine vorba de citirea etichetelor alimentare este confundarea termenilor „a se consuma până la” și „a se consuma de preferință înainte de”. Această confuzie duce la risipa alimentară și poate avea consecințe asupra siguranței alimentare.

Conform Digi24, specialiștii din domeniul alimentar au explicat diferența dintre acești doi termeni și importanța lor în evaluarea corectă a siguranței și calității alimentelor. Corina Pelin, dietetician autorizat, a oferit detalii despre cum să interpretăm aceste indicații și a explicat categoriile de produse alimentare cărora li se aplică fiecare dintre ele.

În multe cazuri, interpretarea greșită a acestor mențiuni duce la aruncarea unor produse care sunt încă sigure pentru consum. Acest comportament are consecințe atât asupra siguranței alimentare, cât și asupra sustenabilității, contribuind la amplificarea fenomenului de risipă alimentară.

Citește șiIntervenție cardiacă rară la MedLife Polisano Sibiu: procedură TAVI realizată cu succes la un pacient cu inima în partea dreaptă

Există două tipuri de mențiuni pe etichetele produselor alimentare: „Data limită de consum” și „data durabilității minimale”. Prima indică termenul-limită de siguranță alimentară, adică intervalul în care produsul poate fi consumat fără riscuri pentru sănătate, cu respectarea condițiilor adecvate de depozitare.

„A se consuma până la data de…”

indică faptul că după depășirea acestei date, alimentul nu mai este considerat sigur, existând riscul alterării sau al dezvoltării unor microorganisme care pot afecta sănătatea consumatorilor.

Pe de altă parte, cea de-a doua mențiune, „A se consuma de preferință înainte de…”, se referă la durabilitatea minimală a produsului, adică perioada în care acesta își păstrează caracteristicile de calitate în condiții optime de păstrare.

Acest tip de mențiune nu vizează siguranța alimentară, ci aspecte precum gustul, textura, aroma sau valoarea nutritivă. După această dată, produsul poate rămâne consumabil dacă a fost depozitat corespunzător, însă este posibil ca proprietățile sale organoleptice și calitative să fie ușor diminuate.

• alimentele ușor alterabile, care impun condiții riguroase de păstrare și un consum într-un interval scurt;
• produsele cu o durată mai mare de conservare, care nu prezintă același grad de perisabilitate.

Printre alimentele ușor alterabile se numără carnea proaspătă, peștele și fructele de mare, preparate din carne, laptele și produsele lactate proaspete – precum iaurturile sau brânzeturile moi – dar și ouăle ori mâncărurile gătite și refrigerate.

În cazul acestor produse, respectarea datei-limită este esențială, deoarece depășirea termenului poate favoriza dezvoltarea unor microorganisme periculoase, precum Salmonella, Listeria sau Escherichia coli, ceea ce poate reprezenta un risc direct pentru sănătate.

În cea de-a doua categorie se regăsesc produsele cu o durată mai mare de conservare, care nu prezintă același grad de perisabilitate. Printre acestea se numără pasta făinoasă, orezul, făina, fasolea uscată, semințele, conservele, biscuiții, ciocolata și alte produse uscate sau ambalate.

Aceste alimente pot fi consumate și după data indicată, fără a pune în pericol siguranța consumatorului, cu condiția să fi fost depozitate corespunzător. Totuși, în cazul produselor uscate, trebuie avut în vedere faptul că pot apărea riscuri specifice atunci când acestea nu sunt depozitate corespunzător.

De exemplu, în cazul gemurilor sau dulcețurilor, în special după deschiderea recipientului, lipsa unor condiții adecvate de igienă și temperatură poate favoriza apariția mucgaiului la suprafață.

În astfel de situații, simpla îndepărtare a stratului vizibil nu este suficientă, întrucât microorganismele și toxinele generate de acestea se pot extinde în întreaga compoziție, făcând produsul impropriu consumului.