Între semaforul administrativ și timpul pacientului: ce se întâmplă?

Una dintre cele mai sensibile teme pentru pacientii români a fost readusă recent în prim-plan: ritmul în care tratamentele noi ajung să fie compensate la noi. În timp ce se vorbește despre nevoia unei reforme a mecanismelor de preț și rambursare și despre medicamente inovatoare care „stau la semafor”, o nouă actualizare amplă a listei nu pare aproape de a se concretiza. Pentru pacienți, însă, timpul administrativ nu se măsoară în calendare de lucru sau analize comparative, ci în șanse pierdute, boală care avansează și decalaje tot mai greu de recuperat față de restul Europei.

Într-un cadru medical orientat spre pacient, o persoană cu o afecțiune severă poate beneficia de cea mai eficientă terapie disponibilă într-un interval suficient de scurt pentru a asigura un rezultat ideal. În Cehia, o națiune aflată în aceeași zonă ca și țara noastră și confruntând provocări economice asemănătoare, acest fenomen se realizează la aproximativ 685 de zile de la aprobarea UE a medicamentului¹. În medie, la nivel european, durata este de un an și jumătate¹. În România, un pacient se confruntă cu așteptări de peste trei ani¹, nu pentru lipsa tratamentului sau pentru lipsa evaluării de către autorități competente, ci din cauza unui proces de compensare administrativă lung și imprevizibil.

Ce reprezintă trei ani pentru un pacient care suferă de o boală severă? O afecțiune ce progresează, generând complicații, limitând opțiunile terapeutice, iar în numeroase situații, rezultând pierderi de ani de viață. Aceste pierderi nu se datorează insuficienței de soluții medicale, ci unui blocaj administrativ.

Citește șiPanglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni sunt așteptați în Piața Unirii

Raportul Patients W.A.I.T. 2025, realizat de IQVIA pentru EFPIA¹, pune cifre pe ceea ce pacienții și medicii simt de ani de zile: România este ultima țară din Uniunea Europeană la accesul la medicamente inovatoare, iar pacienții români au acces la mai puțin de 1 din 5 tratamente aprobate la nivel european¹. Amânarea compensării nu generează economii, ci mută costurile către stadii avansate ale bolii, către urgențe, către mortalitate evitabilă.

Problema constă într-o structură deficitară: România alocă din bugetul public aproximativ 4% din PIB către sectorul sănătății – un nivel inferior față de media regiunii Europei Centrale și de Est și de mult sub media țărilor din Vestul Europei². Această deficiență se observă și în finanțarea medicamentelor. Cheltuielile publice nete pentru medicamente se situează printre cele mai scăzute dintre statele europene, reprezentând doar 138 de euro pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est (220 euro)². Datele indică faptul că medicamentele nu mai sunt prioritizate în bugetul public, în ciuda impresiei că ar beneficia deja de resursele necesare.

5,7% din PIB nu este depășit de cheltuielile totale de sănătate, incluzând atât sectorul public, cât și cel privat, iar acest procent rămâne printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Costurile suportate direct de pacienți constituie în jur de 23% din totalul cheltuielilor de sănătate, iar participarea industriei farmaceutice inovatoare prin mecanisme de tip clawback acoperă aproximativ un sfert din cheltuielile publice nete pentru medicamente. Bugetul public pentru medicamente continuă să fie insuficient, iar finanțarea accesului la inovație este aproape complet imprevizibilă.

Când tratamentul întârzie, cheltuielile nu dispar, ci se transferă către sp

Pe lângă toate acestea apare o realitate demografică ce nu poate fi trecută cu vederea: până în 2050, numărul persoanelor în vârstă activă din România se așteaptă să scadă cu 23%, generând un efect estimat de aproximativ 1,9 miliarde euro anual asupra veniturilor fiscale. Îngrijirea sănătății nu mai poate fi privită exclusiv ca o cheltuială curentă, ci reprezintă un element al unei ecuații mai vaste ce cuprinde productivitatea, implicarea în activitatea profesională și sustenabilitatea fiscală.

Începând cu anul 2026, actualizarea listei de medicamente compensate a reprezentat un semn optimist, demonstrând că avansul este realizabil. Totuși, pentru a elimina diferența acumulată de-a lungul anilor, este esențial să păstrăm și să intensificăm acest impuls; în caz contrar, abaterea față de media europeană va persista și se va agrava.

Soluțiile pentru reducerea acestui decalaj există și pot fi puse în aplicare în linie cu prevederile legislative actuale, începând cu deblocarea terapiilor care au finalizat evaluarea și sunt eligibile pentru compensare. Modernizarea cadrului de evaluare, compensare și stabilire a prețurilor este necesară și o susținem, însă acest proces trebuie să avanseze în paralel cu actualizarea Listei curente de medicamente, nu în locul ei. Pe termen mediu, România are nevoie de o abordare proactivă a finanțării publice pentru inovație, care să includă analiza tratamentelor ce vor intra pe piață în următorii 2-3 ani, monitorizare transparentă a termenelor de acces și integrarea sănătății în agenda de competitivitate și sustenabilitate fiscală.

Fiecare euro alocat în medicamente inovatoare produce în România aproximativ 8 euro de beneficii economice și sociale⁶, datorită spitalizărilor evitate, complicațiilor prevenite și pacienților care rămân activi. Accesul la inovație nu reprezintă un cost, ci o alegere pentru prezentul și viitorul sistemului de sănătate. În lipsa unor acțiuni concrete, costul acestui decalaj va rămâne suportat de pacienți, de sistem și de economie.

Referințe:

¹ IQVIA, EFPIA Patients W.A.I.T. Indicator 2025 Survey, publicat în mai 2026

² EFPIA a lansat în aprilie 2026 raportul Healthcare Investment and Outcomes in Central and Eastern Europe.

Eurostat (2026) – O privire asupra statisticilor privind cheltuielile în domeniul sănătății

⁴ OCDE, OECD Reviews of Health Systems: Romania, decembrie 2025

⁵ În 2024, Mario Draghi, în cadrul Comisiei Europene, a publicat lucrarea intitulată The future of European competitiveness.

⁶ Raport de cercetare emis de WifOR Institute, intitulat How innovation drives health and growth in Europe: Assessing the Return on Investment of innovative medicines, în iunie 2026.

Articol de opinie redactat și semnat de Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe la ARPIM

Text sprijinit de ARPIM