Jurnalist american avertizează: orașele nu fac față căldurii extreme

„Lucrurile nu vor reveni la normal. Intrăm într-o eră climatică cu totul diferită, iar implicațiile sunt profunde. Felul în care sunt organizate și construite orașele noastre nu mai funcționează într-o epocă a încălzirii extreme”. Este semnalul de alarmă pe care îl trage  Jeff Goodell, jurnalist specializat în schimbări climatice, colaborator al The New York Times Magazine și autor al cărții „Căldura te va ucide prima”, apărută la ZYX Books.

Avertismentul său capătă o relevanță imediată în România, unde un nou val de căldură aduce temperaturi extreme, caniculă, disconfort termic și nopți tropicale. Administrația Națională de Meteorologie a anunțat că episodul va persista cel puțin până pe 7 august și se va extinde în cea mai mare parte a țării.

Ori de câte ori apare un astfel de eveniment, ne întoarcem la aceleași sugestii: consumăm apă, evităm deplasările în timpul prânzului, ne abținem de la activități fizice în soare și protejăm copiii și persoanele în vârstă. Aceste recomandări sunt esențiale, însă nu pot face față extinderii schimbărilor la care se referă Goodell.

Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”

În prezent, provocarea nu constă exclusiv în modul în care reușim să supraviețuim zilelor de caniculă ce urmează. Întrebarea centrală rămâne: ce transformări trebuie să aducem în stilul de viață, în casele noastre și în structura urbană, într-o lume în care astfel de temperaturi vor fi din ce în ce mai dificil de considerat excepții.

Aceste orașe au fost proiectate pentru o categorie de climă care nu mai există.

Consiliul Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice a evidențiat în anul precedent că valurile de căldură reprezintă deja cel mai periculos fenomen meteorologic extrem din Europa, iar România simte din ce în ce mai intens impactul schimbărilor climatice.

Ce măsuri pot adopta autoritățile din România în perioada medie și lungă? În documente, planurile sunt următoarele: același Consiliu recomandă extinderea zonelor verzi și a coridoarelor ombrărite; modificarea școlilor, spitalelor și altor clădiri publice pentru a face față temperaturilor extreme; implementarea unor sisteme locale de avertizare și comunicare mai performante; întărirea capacității de reacție a serviciilor medicale și a intervenției; și adoptarea unor măsuri specializate pentru protejarea persoanelor vulnerabile.

În practică, proiectele nu au trecut de limitele documentelor, iar Bucureștiul, la fel ca numeroase alte orașe din Europa, a fost edificat de persoane care percep vremea ca pe un element constant.

„Da, existau zile calde și reci, scăderi și revărsări ale râurilor, furtuni, uragane și alte schimbări de dispoziție ale Mamei Natură, ale zeilor furioși sau ale fizicii, dar ideea de bază că există o anumită stare stabilă și că lumea se va întoarce întotdeauna la ea nu era niciodată pusă la îndoială. La fel cum nimeni nu a construit un oraș pe coastă presupunând că blocurile de gheață polară s‑ar putea topi și ar putea ridica apa cu aproape 2 m în câteva decenii, nimeni nu a construit un oraș presupunând că temperatura ar putea crește cu 2-3 grade Celsius sau că valurile de căldură extremă ne vor ucide. Am construit și am trăit în zona de optim, iar orașele noastre sunt o parte din aceasta. Sunt orașe din zona de optim”, scrie Jeff Goodell.

Dar acum, ca orice altceva, aceste orașe trebuie să se schimbe. Orașele de pe coastă trebuie să se adapteze la creșterea nivelului mărilor. Orașele din munți trebuie să se adapteze la capriciile râurilor învolburate. Iar orașele de pretutindeni trebuie să se adapteze la creșterea temperaturii. Acesta este marele proiect de inginerie urbană al timpului nostru – transformarea unui oraș care nu a fost proiectat pentru căldură extremă într‑un oraș care să poată fi locuit în condiții de căldură extremă. Sau, dacă asta e prea mult, cel puțin într‑un oraș care să nu fie o capcană mortală pentru cetățenii săi. Iar orașele trebuie să facă toate acestea în timp ce se dezvoltă rapid pentru a face față creșterii explozive a populației urbane, preconizată în următoarele decenii.

În ce mod reușim să trăim pe o planetă extrem de încălzită

Provocarea pentru orașe de a prospera pe o planetă supraîncălzită este dublă. În primul rând, pe măsură ce orașele se extind, cum se poate asigura că această creștere este termic inteligentă? O altă 50 de ani de dezvoltare a suburbiilor? Aceasta nu este soluția. Orașele trebuie să devină mai compacte. Vehiculele trebuie înlocuite cu biciclete și transport public. Construcțiile viitoare trebuie să fie nu doar eficiente și realizate din materiale sustenabile, ci și să asigure condiții de siguranță pentru cetățeni în timpul valurilor de căldură. Aceasta presupune mai multe spații verzi, copaci suplimentari, apă în cantități crescute, umbră extinsă și un design urban termic mai inteligent.

A doua provocare (și cea mai dificilă!) este să ne dăm seama ce să facem cu clădirile și peisajele urbane existente. Vasta majoritate a clădirilor din prezent nu sunt adaptate pentru condițiile extreme ale climei din secolul al XXI‑lea: sunt prost izolate și prost amplasate, depinzând de aerul condiționat pentru a rămâne locuibile. Le demolezi și le reconstruiești? Le modernizezi? Cum creezi mai multe spații verzi în interiorul orașelor deja aglomerate? Cum alungi betonul și inviți natura?”, se întreabă Jeff Goodell, în cartea „Căldura te va ucide prima”.

În ce mod evoluează principalele orașe ale globului?

În numeroase orașe, inițiativa de reconfigurare urbană se desfășoară deja. În New York, s-au plantat peste un milion de copaci pentru a oferi umbră și a purifica aerul. În Sevilla, planificatorii urbani aplică tehnologia izvoarelor subterane antice pentru a răcori metropola fără a se baza pe aerul condiționat.

Freetown, Sierra Leone, autoritățile instalează spații verzi urbane, optimizează accesul la apă potabilă și așează acoperișuri de plexiglas peste piețele în aer liber pentru a oferi umbră cumpărătorilor.

În Los Angeles, forțele de întreținere publică aplică un strat alb pe trotuare pentru a spori reflectivitatea. În India, se realizează studii privind acoperișurile verzi, care captează căldura și oferă teren pentru producția alimentară.

Orașe precum Orlando, Florida, și Tempe, Arizona, se afirmă ca lideri în crearea centrelor de reziliență – adică spații comunitare echipate cu generatoare de rezervă, conexiune Wi‑Fi și aer condiționat, unde cetățenii pot găsi adăpost în momentele de temperaturi extreme.

Descoperă valurile de căldură extremă prezentate în lucrarea „Căldura te va ucide prima”, compusă de jurnalistul științific Jeff Goodell, tradusă de Horia Ghibuțiu și lansată de Editura ZYX Books.