În fiecare interval de câteva minute, un cetățean român este afectat de un accident vascular cerebral.
Consecințele acestui eveniment se pot dovedi a fi deosebit de grave, diferența dintre o existență obișnuită și o dizabilitate ireversibilă sau chiar deces fiind determinată exclusiv de timpul intervenției medicale.
Procedura de îndepărtare a cheagului care poate conduce la distrugerea țesutului cerebral
impune efectuarea ei într-un timp extrem de scurt și numai în cadrul unor centre medicale specializate.
În cadrul emisiunii „Pacient în România”, puteți urmări astăzi intervenția realizată în cazul unei paciente transportate de urgență cu ajutorul unui elicopter, din Buzău în București.
Citește șiFemeie naște gemeni la 3 zile distanță unul de altul – caz unic
O pacientă a fost transportată de la Buzău cu ajutorul unui elicopter SMURD, din cauză că nu a putut fi găsită o ambulanță liberă care să poată ajunge la timp la București.
Femeia de 71 de ani a fost internată inițial la Spitalul Județean din Buzău, după ce a fost victimă a unui accident vascular cerebral.
Ulterior, a fost transportată de urgență în sala de angiografie pentru procedura de trombectomie.
Pentru protecția împotriva radiațiilor, atât medicii, cât și echipa Digi24 au fost echipați corespunzător.
Spitalul din Buzău a administrat o pacientă cu un tratament de tromboliză, menit să dizolve cheagul de sânge care împiedică fluxul sanguin către creier. Cu toate acestea, cadrele medicale au constatat că această măsură nu este suficientă și au luat decizia de a o transfera la Spitalul Universitar de Urgență din București (SUUB), unde există un centru specializat care oferă posibilități suplimentare pentru tratarea pacienților cu AVC.
Potrivit medicului specialist, după procedura de tromboliză, starea pacientei a prezentat îmbunătățiri semnificative. Doctorul Bogdan Dorobăț, medic coordonator la Compartimentul de Angiografie și Terapie Endovasculară din cadrul SUUB, a explicat că următorul pas este efectuarea unui diagnostic pentru a stabili dacă vasul de sânge rămâne închis sau dacă tromboliza a fost eficientă.
„În urma trombolizei, starea pacientei s-a îmbunătățit și începem cu un diagnostic, să ne lămurim dacă vasul respectiv mai este închis sau a ajutat-o tromboliza”, explică doctorul Bogdan Dorobăț, medic coordonator la Compartimentul de Angiografie și Terapie Endovasculară din cadrul SUUB.
Dorobăț afirmă că colegii săi din Buzău au luat o decizie înțeleaptă atunci când au decis să o trimită pe pacientă la el. În timpul procedurii medicale, medicii au ghidat-o cu atenție, spunându-i: „Ține piciorul stâng sus. Uită-te mult într-o parte. Bine. Unde te ating? Hm?”
„Au procedat corect că au trimis-o”
, a declarat doctorul Dorobăț.
Înainte de a interveni, medicii evaluează funcțiile neurologice ale pacientului.
—
Fiecare reacție și mișcare a acestuia oferă informații despre amploarea afectării creierului.
Într-o conversație liniștitoare, medicul a adresat pacientei cuvinte de încurajare:
„O să fie căldură în cap. Încercăm să nu mișcăm capul”
În continuare, se efectuează o trombectomie, procedură minimal invazivă, în cadrul căreia echipa medicală utilizează un cateter care traversează vasele sanguine și ajunge la creier, cu scopul de a înlătura cheagul de sânge format.
Un fenomen medical deosebit de interesant a fost descris de către un medic, care a oferit detalii despre starea unei paciente.
Un cheag de sânge a fost identificat ca fiind cauza care a blocat o ramură importantă a unui vas de sânge situat în emisfera dreaptă a creierului.
„Ăla este cheagul de sânge, care închidea o ramură principală dintr-un vas de sânge de pe emisferul de partea dreaptă. Pacienta putea să vorbească, că nu era vorba despre emisferul dominant. De regulă, emisferul dominant este emisferul stâng, unde e centrul vorbirii și al înțelegerii”
Această situație a permis pacientei să continue să vorbească, datorită faptului că zona afectată nu era cea dominantă pentru vorbire și înțelegere.
În urma intervenției de extragere a cheagului, pacienta dă deja primele semne de îmbunătățire la doar câteva minute după procedura medicală.
Pacienta este atent examinată de medic după procedura medicală.
Verificarea se realizează prin solicitarea unor mișcări specifice.
„Unde sunteți? Ia mișcați mâna stângă! Hai, hai, hai, hai, hai, hai, hai. Mâna stângă, e bună sau? E bună, e bună. Și piciorul. Hai, mai sus piciorul puțin. Gata, suficient. Gata, suficient”
,
întreabă medicul, în timp ce evaluează starea pacientei.
De asemenea, medicul exprimă surpriza sa în legătură cu durata procedurii:
„Intervenție de au fost 15 minute? Nu cred”
.
15 minute reprezintă intervalul crucial în care o viață a fost salvată grație intervenției rapide. În situația unui AVC, șansele de recuperare ale pacientului depind în mare măsură de promptitudinea cu care medicii intervin de la primele simptome.
Un pacient care a fost victima unui atac vascular cerebral relatează:
„Am simțit așa, un zumzet, așa, de albine. Deja am căzut și am strigat la nevastă-mea. Nu mai simțeam partea stângă”
El descrie simptomele care au apărut brusc, fără vreun avertisment.
AVC este o urgență medicală ale cărei simptome se manifestă subit, iar specialiștii în medicină subliniază că șansele de salvare depind în mare măsură de capacitatea noastră de a identifica prompt semnele precursoare ale acestui eveniment, garantând astfel o intervenție rapidă.
Semnele inițiale se manifestă în regiunea feței, a brațelor și a capacității de vorbire, de aceea este crucial să acordați atenție acestor aspecte. Ulterior, efectuați o apelare de urgență la numărul 112.
Simptomele unui atac vascular cerebral includ slăbirea unei părți a corpului, dificultăți de vorbire și modificări ale expresiei faciale.
„Mână căzută, picior căzut, probleme cu vorbirea, pacientul nu mai vorbește și o asimetrie facială”
, după cum afirmă doctrorul Dorobăț.
4 ore și jumătate reprezintă intervalul de timp în care pacientul are șanse de recuperare prin tromboliză, potrivit medicilor. Cu cât mai repede ajunge la spital, cu atât mai bine pentru pacient, deoarece timpul este esențial în tratarea afecțiunii.
„4 ore și jumătate, este fereastra terapeutică pentru tromboliză. Dar el a trebuit să ajungă cât mai devreme, cu atât mai bine”
, a declarat medicul.
Un fenomen are loc în organism atunci când un cheag de sânge obstrucționează fluxul sanguin către creier, ceea ce duce la o scădere a aportului de sânge și oxigen. Care sunt factorii care contribuie la această situație?
Factorii principali care contribuie la această condiție sunt două: ateromatoza carotidiana, caracterizată prin depunerea de plăci de colesterol în vasele de sânge. Acești pacienți sunt în mare parte fumători, suferă de diabet, hipertensiune sau au tulburări de ritm cardiac. Ca urmare, se formează cheaguri de sânge care, la un moment dat, pot circula liber în sânge.
„Cauzele în principal sunt două: ateromatoză carotidiana, de depunerea de plăci de colesterol la nivelul vaselor de sânge. Și ăștia sunt pacienții fumători, diabetici, hipertensivi sau pe tulburări de ritm la nivel cardiac. Se formează cheaguri de sânge, care la un moment dat pot pleca în circulație.”
Stilul nostru de viață joacă un rol semnificativ în prevenirea accidentului vascular cerebral, potrivit medicilor, care subliniază că prevenirea este posibilă în numeroase cazuri. Accidentul vascular cerebral poate fi evitat în mare măsură prin schimbări în modul nostru de viață, afirmă aceștia.
Factorii care pot fi modificați stau la baza a 80% din accidentele vasculare cerebrale, potrivit specialiștilor.
„O alimentație echilibrată, mai puține grăsimi, mai multe legume, o activitate fizică constantă”
sunt câteva dintre măsurile care pot fi luate pentru prevenirea acestora.
Recomandările medicale sunt clare pentru pacienții care suferă de anumite afecțiuni.
Diabetul necesită un tratament și controale regulate, pe care pacientul trebuie să le respecte.
În ceea ce privește fumatul, nu este nevoie de sublinierea suplimentară a riscurilor și a măsurilor de prevenire.
„Pentru pacienții care se știu cu fibrilația atrială, deci aceste bătăi neregulate ale inimii, care pot duce la formarea de cheaguri de sânge, este important ca ei să respecte tratamentul prescris de cardiolog”
Acest avertisment este esențial pentru cei care suferă de fibrilație atrială, o condiție care poate duce la formarea de cheaguri de sânge periculoase.
13 centre din România sunt echipate pentru a efectua trombectomii, proceduri cruciale pentru salvarea pacienților care suferă un atac vascular cerebral. În capitală, patru astfel de centre sunt disponibile: Spitalul Militar, Spitalul Universitar, Institutul de Boli Neuro și Cerebrovasculare și Spitalul Elias sunt locurile unde aceste intervenții urgente pot fi realizate.
În afara acestor locații, Cluj, Timișoara, Târgu Mureș, Oradea, Sibiu, Craiova, Constanța, Miercurea Ciuc, Brașov și Suceava găzduiesc și ele astfel de centre.
Deficitul de specialiști reprezintă o problemă esențială în efectuarea acestor intervenții medicale. Există numeroase centre medicale care se confruntă cu resurse umane limitate, avându-și la dispoziție un singur medic pentru astfel de proceduri.
75-80% din intervențiile de trombectomie efectuate se desfășoară în afara orarului de lucru obișnuit.
Rezolvarea problemei legate de o compensare financiară atractivă pentru astfel de intervenții devine esențială, având în vedere că aceasta implică disponibilitate permanentă, inclusiv doctorul Bogdan Dorobăț fiind nevoit să-și adapteze programul personal pentru a interveni prompt.
În acest context,
„Dacă nu se rezolvă această… o salarizare stimulativă pentru acest gen de intervenții, când stai cu telefonul lângă tine, când vii de acasă, când îți strici programul, când… și așa mai departe, s-ar putea ca unii să înceapă să spună: «Dar de ce, dar nu mai vreau»”
, avertizează medicul.
Mulți pacienți își pierd șansa la recuperare în cazul în care nu există specialiști care să acorde asistență medicală la orice oră, așa cum face doctorul Bogdan Dorobăț, care intervine chiar și atunci când este chemat de acasă.
Un pacient declară că starea lui de sănătate s-a îmbunătățit considerabil, simțindu-se acum foarte bine. El menționează că poate să mergă și să vorbească fără dificultăți, iar mișcările lui, inclusiv ridicarea mâinii și a piciorului, se desfășoară în mod normal.
„Acum mă simt foarte bine, pot să merg normal, pot să vorbesc normal, ridic mâna normal și piciorul la fel, n-am probleme, nu mă doare nimic, sunt ca nou-născut”
Datele statistice relevă că anual, în România, se înregistrează un număr de aproximativ 55.000 până la 65.000 de cazuri de accidente vasculare cerebrale.
În fiecare zi, situația se repetă la fiecare 4 minute, un cetățean român fiind afectat de un AVC.
COMENTARII / 0