Lecția lui Alex, pacientul devenit profesor. ExpertRARE, proiectul de 35 de milioane de lei condus de prof. dr. Maria Puiu, care schimbă destinele românilor cu boli rare

Conform datelor Orphanet, peste 300 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc cu una dintre cele mai de peste 6.000 de boli rare cunoscute,...

Conform datelor Orphanet, peste 300 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc cu una dintre cele mai de peste 6.000 de boli rare cunoscute, dintre care unele, cum ar fi distrofia musculară Duchenne, sunt severe și de origine genetic

Până în iunie 2028, proiectul condus de UMF „Carol Davila” (UMFCD) în parteneriat cu universitățile din Iași, Cluj, Timișoara, Spitalul Craiova, Institutul Parhon și Alianța Națională pentru Boli Rare va dezvolta un hub digital și instrumente naționale de lucru pentru 80 de centre de expertiză în bolile rare, la care vor colabora sute de experți în boli. În medicină, protocoalele, genele și investigațiile de ultimă generație conturează cadrul clinic, însă adevărata esență a profesiei rămâne legătura profund umană dintre medic și pacient. Prof. dr. Maria Puiu, unul dintre cei mai apreciați specialiști în genetică medicală din România, a mărturisit că întâlnirea cu un băiețel pe nume Alex i-a marcat ireversibil cariera.

Alex a fost părăsit de mamă la naștere, înainte să bănuiască cineva afecțiunea de care suferea. A crescut alături de o asistentă maternală care l-a îngrijit cu o dăruire exemplară. La vârsta de 2 ani și jumătate, primele semne: dificultatea de a urca scările, oboseala și consistența caracteristică a gambelor au ridicat semne de întrebare. ,,Într-o perioadă în care diagnosticul molecular se obținea extrem de greu, a fost nevoie de ani de muncă și de colaborarea cu un grup dedicat de biologi pentru a confirma diagnosticul de distrofie musculară Duchenne”, a explicat prof.dr. Maria Puiu.

Citește șiAdio, bilete de trimitere pe hârtie. Schimbare majoră pentru pacienții din România de la 1 ianuarie 2027. Ce se întâmplă cu concediile medicale

Însă nu doar boala a fost cea care i-a marcat pe medici, ci maturitatea surprinzătoare a băiețelului:„Am fost alături de Alex până în ultimele lui zile. Știa și înțelegea foarte multe. Poate chiar mai multe decât ne-am fi dorit uneori să înțelegem noi. Și în mod paradoxal, spre final, el era cel care ne dădea sfaturi. Ne spunea cum ar trebui să ne ocupăm de pacienți după ce el nu va mai fi”, își amintește prof. dr. Maria Puiu.

„Alex m-a învățat că uneori pacientul devine, fără să-ți dai seama, profesorul tău. Dincolo de diagnostice și tratamente, există un om care îți încredințează o parte din viața lui”.

Alex ilustrează tragedia a numeroaselor pacienți din România care au experimentat „odiseea diagnosticului”.

Conform rapoartelor oficiale din domeniul geneticului clinic, durata medie a odiseii diagnostice se ridică la 5,6 ani, implicând consultații la numeroase specialități medicale (NHS Genomics Education Programme – Diagnostic Odyssey).

Analizele efectuate în cadrul Uniunii Europene de către EURORDIS indică faptul că, pentru 25% dintre pacienții afectați de boli rare, trecerea la un diagnostic adecvat poate dura între 5 și 30 de ani, în timp ce 40% primesc la început un diagnostic incorect, potrivit Raportului Rare Barometer Voices.

Proiectul ExpertRARE vizează reducerea întârzierilor tragice printr-o mobilizare fără precedent a sectorului medical. Cu un buget de aproape 35 de milioane de lei și o perioadă de implementare ce se finalizează în iunie 2028, inițiativa reunește experți activ implicați, de la medici și cercetători la biologi, bioinformaticieni și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți (nota redacției: proiectul include 770 de posturi pentru specialiști în boli rare).

Obiectivul principal al inițiativei este dezvoltarea continuă: peste 1.308 specialiști în domeniul sănătății vor primi instruire pe parcursul desfășurării programului.

Majoritatea experților lucrează în cele 80 de centre specializate pentru boli rare, iar un grup va primi datele esențiale pentru a crea noi unități de expertiză, interconectate la nivel național, asigurând o rețea robustă de diagnostic și monitorizare.

„Proiectul ExpertRARE va contribui la dezvoltarea unei rețele naționale puternice de expertiză în boli rare. Înseamnă o mai bună înțelegere a tuturor bolilor rare și un lucru integrat în echipă. În bolile rare, expertiza înseamnă experiență: cât de multe cazuri ai apucat să vezi dintr-o boală rară sau foarte rară”, subliniază prof. dr. Maria Puiu.

Unul dintre cele mai avansate obiective clinice ale proiectului este posibilitatea de a oferi testare genetică de ultimă generație (secvențierea întregului exom-WES) pentru aproximativ 1.000 de pacienți neanalizați sau nediagnosticați încă din punct de vedere molecular. Această investigație extrem de complexă le va fi oferită gratuit celor care au efectuat deja alte teste, fără a obține un răspuns și reprezintă cea mai valoroasă resursă de formare pentru cei care vor participa la cursuri si vor fi instruiți în diagnosticul molecular în diferite boli rare.„ExpertRare” și „Genetica Echitabilă” sunt două inițiative al UMFCD care vor permite ca peste 20.000 de români din categorii vulnerabile să aibă acces gratuit la cele mai avansate tehnologii de diagnostic prin testare genetică.

Punctul cheie ce garantează viabilitatea proiectului pe termen lung este crearea compendiilor de specialitate. Acestea servesc ca unelte de lucru esențiale, proiectate pentru a reuni cele mai recente protocoale internaționale și metode clinice ajustate la realitățile din România.

În cadrul proiectului, grupurile de lucru se ocupă de elaborarea a patru

Aceste compendii și ghiduri vor fi incluse și păstrate pe termen îndelungat în hub-ul digital al Alianței Naționale pentru Boli Rare (ANBR). Prin urmare, informațiile vor fi actualizate în mod continuu odată cu noile descoperiri științifice, asigurând că rețeaua națională de experți va menține servicii de îngrijire la standarde superioare, chiar și după încheierea perioadei de finanțare a proiectului.

În țara noastră, mai mult de un milion de oameni trăiesc cu o afecțiune rară. La începutul acestui an, ANBR a semnalat:

„Nu suntem doar un diagnostic, suntem cetățeni cu drepturi”.

COMENTARII / 0