Scandalul din domeniul medical românesc, generat de sesiunea de examinare pentru obținerea titlului de medic specialist, a dobândit dimensiuni enorme. Un nou format, cu subiecte unice la nivel național, a provocat un val de respingeri fără precedent: peste jumătate dintre candidații de la Cardiologie au eșuat la proba scrisă, iar dificultăți majore s-au manifestat și în alte specialități precum Medicină de laborator, Pediatrie sau Psihiatrie. Deși mulți tineri medici se tem să se exprime în public din cauza posibilelor repercusiuni asupra carierei, aceștia nu au rămas în tăcere: după primele răspunsuri ale Ministrului Sănătății, rezidenții au trimitut un Memorandum oficial. În același timp, Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți (SMMR) solicită o sesiune extraordinară, iar unii profesori, inclusiv cei din comisiile de examinare, admit deschis că sistemul de evaluare trebuie reformat de la bază.
Libertatea a intrat în dialog cu tineri medici care au decis să vorbească exclusiv sub protecția anonimatului, motivat de teama de repercusiuni directe din partea profesorilor din comisii, pe care aceștia depind pentru probele practice viitoare sau pentru angajare.
Un tânăr rezident în medicină de laborator, care a aplicat și a fost respins, a relatat cum rigiditatea exagerată a baremului i-a redus scorul:
Citește șiSpitalul de Pediatrie MedLife devine Spitalul Copilului și Adolescentului și deschide un nou centru de kinetoterapie
“Am pierdut un punct întreg doar pentru că nu am scris un singur cuvânt la un subiect, deși explicația mea clinică și investigațiile menționate erau perfect corecte. Ne gândim serios să acționăm în instanță. Nu vorbim deschis cu nume și prenume pentru că nepunem toată lumea în cap și nu vrem să-i supărăm pe profesori, fiindcă tot de ei dăm la examenul practic. Dar dacă toți vom tăcea, nu o să se schimbe nimic în țara asta.”
Acest lucru evidențiază existența unui dublu standard în sistemul de sănătate din România:
„Noi, rezidenții, ținem spitalele în picioare, facem gărzi, îngrijim pacienți zi de zi. Suntem considerați incompetenți numai la examenele astea de toceală, dar în viața de zi cu zi suntem buni la muncă.”
Un alt medic în curs de specializare în Psihiatrie a declarat că sistemul de evaluare a fost eronat și că nu i s-a acordat punct automat.
„Cerința la examen era una, în barem era punctat cu totul altceva. Suntem bătaia de joc a statului. Dorim anularea examenului, sau anularea baremului. Am rămas șomeri, cu rate la bănci și fără nicio siguranță a zilei de mâine”.
Printre medicii rezidenți circulă tot mai insistent suspiciunea că baremul unic național a fost generat automat prin programe de Inteligență Artificială (AI) și preluat ca atare, fără a mai fi verificat minuțios de comisia de profesori pentru a elimina absurditățile lingvistice și de punctaj.
În domeniul Cardiologiei, rata pacienților care au eșuat examenul la nivel național a depășit 50%, iar în instituțiile universitare de tradiție, precum București, Cluj-Napoca și Iași, procentele de promovare s-au redus de la peste 80% în anii precedenți la sub 45-50%.
După răspunsul inițial al Ministrului Sănătății, 59 de profesioniști din domeniul medical au întocmit și semnat un Memorandum oficial, care a fost depus ieri la sediul Ministerului.
Mihnea Casian, aspirant la examenul de specializare în Cardiologie și lider al grupului de rezidenți cardiologi, a evidențiat caracterul absurd al tabelelor de verificare:
„Am depus un memorandum semnat de 59 de colegi din țară, din 178 câți am susținut proba la Cardiologie. Am atras atenția asupra inadvertențelor din barem și asupra incongruenței dintre cerință și barem. Am ajuns într-un punct al nerezonabilului în care la un subiect de 10 puncte să fii corectat la termen cu 0,25 puncte din 10 puncte. Asta mi se pare deja înspre zona Kafka”.
Reprezentantul rezidenților subliniază că inactivitatea autorităților va accelera migrația tinerilor medici în străinătate.
„Dacă nu se întâmplă nimic, riscul este să trecem prin același examen cu aceleași probleme, iar mesajul pentru cei mai tineri va fi de a pleca din România. Vor spune: «Nu mai stau un an în România, plec în altă țară, dau examenul european și devin specialist acolo».Cred că a fost un examen de moarte subită cardiacă, iar acum așteptăm resuscitarea”, a spus Mihnea Casian pentru Libertatea.
Cei care au încercat să depună contestații la comisiile locale din universități s-au confruntat cu un zid birocratic.
De la rectoratul unei Universități de Medicină răspunsul oficial a fost sec: nu scrie în metodologie că baremul se poate contesta
, a spus un alt candidat respins.
unii cadre didactice afirmă cu hotărâre că tinerii nu au dobândit cunoștințele necesare și că aceste rezultate catastrofale reflectă doar lipsa pregătirii, în timp ce alți profesori acceptă deschis susținerea rezidenților.
Presiunea exercitată asupra decidenților a escaladat semnificativ după ce Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți (SMMR) a depus o comunicare oficială către Ministerul Sănătății, indicând greșeli majore în redactare – printre
SMMR solicită în mod oficial ca autoritățile să adopte trei măsuri imediate:
„Întrucât sesiunea se încheie pe 3 noiembrie, am solicitat rezolvarea de urgență a acestor probleme. Este esențial ca semnalele noastre să fie tratate cu seriozitate, astfel încât încrederea medicilor rezidenți în corectitudinea examenului să nu fie compromisă”, au transmis reprezentanții SMMR.
Membri de prestigiu din comisiile de redactare și coordonatori de rezidențiat au confirmat că testarea nu a reflectat nivelul real de pregătire al candidaților. Conf. Univ. Dr. Silviu Ionel Dumitrescu, membru în comisia națională care a redactat subiectele și baremul la Cardiologie, și-a exprimat public regretul față de situația creată:
„Mă doare să îi văd pe rezidenții pe care îi cunosc și îi apreciez confruntați cu această dezamăgire, după ani de muncă și pregătire. În rândul rezidenților din centrul nostru, rata de promovare a fost de aproximativ 50%, iar procente asemănătoare au fost semnalate în majoritatea centrelor universitare. Pentru unii dintre ei, rezultatul nu reflectă pregătirea și judecata clinică demonstrate zi de zi alături de noi”, afirmă dr. Silviu Ionel Dumitrescu.
El afirmă că nota 7,00 reprezintă pragul minim de promovare, iar acest standard, comparat cu un barem extrem de strict, trebuie revizuit în mod independent. Propune o schimbare profundă: susținerea unei disertații bazată pe portofoliul de cazuri clinice din rezidențiat, reorganizarea probei practice și acceptarea Examenului European.
„Fermitatea devine nedreptate atunci când apărarea unei hotărâri ajunge să cântărească mai mult decât adevărul și disponibilitatea de a corecta o eroare. Pentru candidații acestei sesiuni, prioritatea imediată rămâne clarificarea sesizărilor, corectarea eventualelor erori confirmate și analizarea modului de stabilire a pragului”, a adăugat dr. Dumitrescu, citându-l pe Seneca.
Prof. Dr. Alexandru Popescu, cunoscut cardiolog și fost președinte al Societății Române de Cardiologie, susține că scăderea semnificativă a rezidenților din principalele centre universitare nu poate fi explicată printr-o diminuare abruptă a competenței unei întregi generații.
Mai jos prezentăm declarația integrală trimisă de Prof. Dr. Alexandru Popescu:
rata de promovare a unui examen scade substanțial față de anii precedenți, ceea ce face evidentă existența unei probleme ce trebuie investigată cu seriozitate. O scădere de asemenea amploare nu poate fi explicată printr-o deteriorare bruscă a nivelului de pregătire al unei întregi generații și ridică semne de întrebare importante privind însuși examen.
În cadrul testului scris al examenului de specialitate în cardiologie din acest an, percentajul de promovare a fost de numai 47% în București, 50% în Cluj-Napoca și 43% în Iași, două dintre cele mai cunoscute instituții universitare pentru formarea cardiologilor (am ales să menționez doar trei). Aceasta se întâmplă în timp ce, în anii precedenți, rata de promovare a probei scrise în aceleași centre a fost în mod constant peste 80%.
Din perspectiva mea, bazată pe experiență directă, pot afirma că generația actuală de rezidenți în cardiologie este foarte bine pregătită, având mulți colegi valoroși, motivați și activi profesional, pe care îi apreciez în mod deosebit și cu care este plăcut să colaborez.
Printre candidații care au fost respinși se regăsesc și colegi care, în această vară, au obținut rezultate excelente la examenul european de cardiologie. Acest fapt constituie un argument suplimentar ce arată că problema nu poate fi redusă la nivelul de pregătire al candidaților și că aceste rezultate trebuie examinate cu seriozitate, pentru a adopta măsurile necesare și a evita validarea unui examen defectuos.
examenului național cu teme unice a fost inițiat pe baza unor premise teoretice solide, care prevedeau standardizarea și uniformizarea evaluării pe întreg teritoriul. Cu toate acestea, rezultatele obținute în practică nu au susținut aceste așteptări. Diferențele față de anii precedenți și discrepanțele regionale semnificative observate în acest an sunt atât de mari încât nu pot fi neglijate, sunt statistici imposibil de acceptat și impun o analiză obiectivă și măsuri corespunzătoare.
Însă consider că problema fundamentală constă în formatul actual al probei scrise, care favorizează memorarea și reprodusul aproape ad litteram al unor informații, liste și tabele preluate dintr-un manual, fără a evalua înțelegerea, raționamentul și judecata clinică.
Prin urmare, cred că cea mai bună soluție este de a echivala cât mai prompt European Exam in Core Cardiology (EECC) cu testul scris al examenului național de specialitate în cardiologie.
EECC, dirijat de European Society of Cardiology (ESC) de mai bine de 15 ani, constituie un test extrem de strict, structurat pe întrebări cu multiple opțiuni (MCQ) care includ toate arii principale ale cardiologiei. Construit și gestionat conform standarde de calitate înalte, cu proceduri clare și sisteme robuste de verificare a calității evaluării, afirmă prof. Popescu.
Examenul scris pe care îl susțim în prezent, efectuat prin tragere la sorți, verifică doar aproximativ 20% din totalul materiei. În contrast, EECC permite o evaluare completă a cunoștințelor din întreaga arie a cardiologiei și, mai ales, a capacității de a le aplica
Mai mult, EECC ar scăpa de numeroasele dificultăți privind selecția temelor, stabilirea baremelor și diferențele de interpretare și implementare, asigurând o uniformizare autentică a evaluării, atât la scară națională, cât și europeană.
În România există deja exemple practice: examenele europene pentru specialitățile Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) și Radiologie și Imagistică Medicală sunt validate la nivel național. Astfel, potrivirea EECC cu proba scrisă a examenului de specialitate în cardiologie nu constituie o inovație, ci o continuare a unui model existent în alte domenii. Nu identific niciun obstacol pentru aplicarea acestui sistem în cardiologie și în alte specialități care doresc să se înscrie, cu ajustările administrative și legislative aferente.
În anul 2022, în calitate de președinte al Societății Române de Cardiologie (SRC), am pornit implementarea European Exam in Core Cardiology (EECC) în România și am realizat un sondaj de opinie printre rezidenții de cardiologie din întreaga țară, rezultatele căruia le prezint mai jos.
În sondajul realizat în 2022, 113 respondenți din diverse instituții universitare din țară au participat. Dintre aceștia, 85% au considerat că examenul european este echivalent cu proba scrisă a examenului național de specialitate, iar 77% și-au exprimat preferința pentru formatul european.
Consider că este benefic să redobândim acest sondaj în prezent, la un interval de patru ani, pentru a examina schimbările din punctul de vedere al rezidenților, în special în lumina experienței dobândite cu EECC și a performanței examenului național din acest an.
În intervalul de patru ani, rezidenții din România au avut ocazia de a participa la EECC gratuit, iar taxele de înscriere au fost plătite integral de Societatea Română de Cardiologie. Inițiativa a beneficiat de sprijin permanent din partea SRC, inclusiv în mandatele ulterioare, sub conducerea colegilor Ovidiu Chioncel și Dan Dobreanu, cărora îmi exprim recunoștința pentru susținerea și continuarea acestei inițiative.
Interesul pentru EECC a continuat să crească, iar în 2026 numărul de candidați români a atins 54, poziționându-se pe locul 8 dintre cele 50 de țări participante, în ciuda faptului că examenul rămâne facultativ și nu deține valoare juridică în România.
Mai mult, procentul de promovare a candidaților români în 2026 a ajuns la 85%, superând media globală de 82%. Acest indicator evidențiază calitatea excepțională a pregătirii și competitivitatea colegilor români care au participat la examen, arătând că aceștia pot răspunde cu succes unei evaluări stricte, la standarde europene.
EECC atrage anual mai mult de 1.000 de aspiranti provenind din peste 50 de țări, inclusiv din Europa și din alte regiuni. Când în națiuni precum Marea Britanie, Irlanda, Elveția, Finlanda sau Spania această certificare a înlocuit examenul național, se evidențiază în mod clar standardele sale și recunoașterea internațională.
Cred ferm că înlocuirea EECC cu testul scris al examenului național de specialitate ar soluționa majoritatea problemelor actuale și ar constitui un pas semnificativ spre o evaluare mai corectă, mai pertinentă și mai în concordanță cu standardele europene.
Scopul unui examen de specialitate nu ar trebui să se concentreze pe confirmarea abilitații de a recita pagini dintr-un manual, ci pe măsurarea cunoștințelor, înțelegerii și a raționamentului clinic esențiale pentru exercitarea autonomă a profesiei.
Viitorii cardiologi trebuie să posede o cunoaștere profundă a cardiologiei, să fie capabili să analizeze date complexe, să ia decizii corecte și să administreze diverse situații clinice, atât în urgență, cât și în intervenții elective. Examenul de specialitate trebuie să fie conceput astfel încât să evalueze în mod optim aceste abilități.
Nu trebuie să facem examenul mai ușor, ci mai relevant clinic, mai echitabil, mai bun
Potrivit lui profesorul Popescu.
În contextul tensiunilor crescânde, Colegiul Medicilor din România (CMR) a transmis astăzi că procesul de obținere a titlului de specialist trebuie să se bazeze pe rigurozitate, transparență și respect față de efortul depus de rezidenți în anii de pregătire.
CMR a cerut o examinare atentă și unitară a tuturor contestațiilor prezentate la Ministerul Sănătății, subliniind importanța garantării unui mediu academic corect în care nicio greșeală de barem să nu afecteze traseul profesional al tinerilor medici. În prezent, decizia privind eventuală reevaluare a lucrărilor sau organizarea unei sesiuni extraordinare se află în mâinile Ministerului Sănătății.
În sesiunea octombrie 2026, examenul național pentru medic specialist a înregistrat o rata masivă de picare, baremele fiind contestate și apariția unor memorii. Zeci de tineri medici se confruntă cu posibilitatea de a deveni șomeri.
COMENTARII / 0