Trăim într-o perioadă în care se vorbește tot mai mult despre cum am putea încetini procesul de îmbătrânire. În podcasturi, pe rețelele sociale și în discuțiile despre sănătate circulă numeroase recomandări despre suplimente, diete, post intermitent, somn sau sport, prezentate adesea ca soluții care ar funcționa pentru oricine. Medicina longevității pornește însă de la o idee diferită: nu există o rețetă universală pentru a îmbătrâni sănătos. În locul recomandărilor generale, aceasta propune o abordare adaptată fiecărei persoane, bazată pe starea de sănătate, analizele și istoricul medical al fiecăruia, cu scopul de a preveni apariția bolilor și de a menține o stare bună de sănătate cât mai mult timp. Dr. Mircea Munteanu, medic specialist hematolog, nutriționist și dietetician în Centrul de Longevitate Băneasa, din cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, explică în ce constă un protocol personalizat de longevitate, ce investigații presupune și de ce prevenția, monitorizarea și o abordare adaptată fiecărei persoane sunt esențiale pentru sănătatea noastră pe termen lung.
Longevitatea a fost, mult timp, asociată strict cu ideea de a trăi cât mai mult. În prezent, accentul se mută spre calitatea acelor ani, punând în prim-plan nu doar lungimea existenței, ci și perioada în care
„Astăzi schimbăm paradigma de la lifespan la healthspan, adică nu ne interesează doar să adăugăm ani vieții, ci să facem ca acei ani să fie trăiți cât mai bine. Nu urmăresc doar extinderea duratei de viață biologice, ci optimizarea perioadei în care omul rămâne activ, autonom și sănătos. Acesta este, într-un cuvânt, conceptul de healthspan“, explică dr. Mircea Munteanu (foto).
Citește șiO tumoare de peste 10 kilograme, cât o minge de baschet, a fost extirpată din abdomenul unui bărbat de 68 de ani
Dr. Mircea Munteanu, expert în medicină de prelungire a vieții la Regina Maria / Sursa imaginii: Regina Maria
Ideea de healthspan constituie fundamentul medicinei longevității, o strategie care vizează prelungirea perioadei de existență în stare de bună sănătate. În această lumină, îmbătrânirea nu mai este percepută ca un simplu accept, ci ca un proces asupra căruia putem acționa prin alegerile pe care le facem pe parcursul vieții. Prin urmare, accentul nu mai se concentrează exclusiv pe tratarea afecțiunilor la apariție, ci pe prevenție, monitorizare și intervenții personalizate pentru fiecare individ.
Cum se reflectă, în practică, un protocol personalizat de longevitate?
În practică, un protocol de longevitate începe cu o evaluare amplă a stării de sănătate și a stilului de viață, nu cu o listă standard de analize. „Protocolul de longevitate este o abordare proactivă, preventivă și personalizată“, explică medicul.
Primul pas constă într-o conversație detaliată cu specialistul în longevitate, în care se examinează istoricul medical individual și de familie, obiceiurile de viață, dieta, somnul, gradul de activitate fizică și alți factori potențiali ce pot afecta sănătatea pe termen lung. Aceste date contribuie la construirea unei perspective cât mai exhaustive asupra stării de bine și la evidențierea elementelor ce necesită o examinare mai profundă.
După finalizarea acestei faze, se recomandă efectuarea testelor și investigațiilor indispensabile. Acestea variază de la o persoană la alta și nu se limitează exclusiv la detectarea afecțiunilor preexistente. Scopul principal este de a recunoaște, la timp, schimbările ce ar putea semnala un risc sporit de îmbolnăvire, înainte ca acestea să apară sub formă de simptome.
Din rezultatele obținute, medicul elaborează un protocol personalizat pentru fiecare individ, care poate conține sugestii despre alimentație, exerciții fizice, somn, gestionarea stresului, suplimente – doar când sunt cu adevărat necesare, și verificări regulate ale stării de sănătate.
În cadrul prezentării, dr. Munteanu a subliniat că protocoalele dezvoltate la Regina Maria vizează în primul rând diminuarea inflamației cronice, cu accent pe forma de grad scăzut. De asemenea, el menționează focalizarea pe îmbunătățirea funcționării celulare, într-un efort de a încetini scăderea naturală a organismului și de a promova o îmbătrânire cât mai sănătoasă.
„Protocoalele noastre de la Regina Maria au ca obiectiv principal reducerea inflamației cronice, în special a celei de grad scăzut. Totodată, ne concentrăm pe optimizarea funcției celulare, pentru a încetini declinul natural al organismului și a susține o îmbătrânire cât mai sănătoasă“, explică dr. Munteanu.
Șase analize pe care doctorul le aplică pentru a determina starea de sănătate pe termen lung.
- Inima ta, sub lupă → Sănătatea cardiovasculară, dincolo de colesterol
Bolile cardiovasculare reprezintă cea mai frecventă cauză de mortalitate la scară globală, iar schimbările care determină apariția acestora se manifestă adesea cu ani, uneori chiar cu decenii, înainte ca primele semne să devină evidente. Prin urmare, în cadrul unui protocol de longevitate, verificarea stării inimii și a vaselor sanguine constituie unul dintre primele etape.
În plus față de testul lipidic standard, care măsoară colesterolul total, HDL („bun”) și LDL („rău”), specialistul sugerează să se includă și doi indicatori biologici: Apolipoproteina B (ApoB) și Lipoproteina (a). Chiar dacă LDL este adesea utilizat pentru a estima riscul cardiovascular, acesta nu oferă întotdeauna o imagine completă.
„Diferența mare dintre LDL și ApoB este că ApoB măsoară mult mai exact numărul total de particule aterogene“, explică dr. Mircea Munteanu.
Micile particule menționate cargă colesterolul și, dacă există în cantități mari, au tendința de a se acumula pe pereții arterelor. Această acumulare poate evolua în formarea plăcilor de aterom, depuneri de grăsimi și colesterol care îngustează treptat vasele sanguine, crescând astfel riscul de boli cardiovasculare.
Alături de ApoB, medicul recomandă și determinarea Lipoproteinei (a), un biomarker al cărui nivel este influențat în mare măsură de moștenirea genetică. Chiar și atunci când valorile colesterolului LDL sunt normale, un nivel crescut al Lipoproteinei (a) poate indica un risc cardiovascular mai mare. Cunoașterea acestui risc îi oferă medicului o imagine mai detaliată asupra profilului cardiovascular al pacientului și îl ajută să stabilească, împreună cu celelalte analize și cu istoricul medical, cea mai potrivită strategie de prevenție și monitorizare.
Conform studiilor de specialitate, ApoB reprezintă unul dintre cei mai exacti marcatori ai riscului cardiovascular, în special în fazele timpurii, și furnizează date esențiale despre sănătatea endoteliului, stratul ce acoperă interiorul vaselor sanguine și care se găsește printre primele ținte în evoluția bolilor cardiovasculare, spune Dr. Mircea Munteanu.
Inflamația tăcută reprezintă dușmanul invizibil al longevității.
Un alt biomarker important urmărit în cadrul protocolului de longevitate este proteina C reactivă ultrasensibilă (hs-CRP), utilizată pentru evaluarea inflamației cronice de grad scăzut. Spre deosebire de inflamația acută, care apare în timpul unei infecții și produce simptome evidente, inflamația cronică evoluează lent și poate rămâne ani de zile fără manifestări.
„Proteina C reactivă ultrasensibilă este probabil biomarkerul cel mai important și cel mai utilizat pentru monitorizarea inflamației cronice de grad scăzut“, explică dr. Mircea Munteanu.
Inflamația de natură cronică, de intensitate redusă, operează într-un ritm lent și subtil. Nu generează semne evidente, dar, pe măsură ce trece timpul, poate deteriora numeroase organe și sisteme ale corpului. Dr. Mircea Munteanu îl descrie ca pe o
„picătura chinezească”
: impactul nu este perceput imediat, însă se adună de-a lungul timpului, iar după mulți ani poate favoriza dezvoltarea unor afecțiuni cronice, cum ar
- În ce mod corpul procesează zahărul → Metabolismul, imaginea energetică a ta
Protocolul conține și teste ce ilustrează modul în care corpul procesează glucoza. Unul dintre cele mai semnificative teste este hemoglobina glicată (HbA1c), care furnizează o perspectivă globală asupra nivelurilor glicemiei pe parcursul aproximativ trei luni. În contrast cu măsurarea glicemiei la un moment dat, acest test indică dacă concentrația zahărului în sânge a rămas în mod constant crescut pe termen. În combinație cu calcularea dozei de insulină, rezultatul poate detecta din timp rezistența la insulină și un risc major de diabet.
Când cantitatea de zahăr din sânge crește, se leagă o cantitate mai mare de glucoză de hemoglobină, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul. Deoarece globulele roșii au o durată de viață de aproximativ 120 de zile, testul oferă o perspectivă asupra modului în care glicemia a fost controlată în acea perioadă, subliniază specialistul.
Alături de hemoglobina glicată, medicul recomandă și dozarea insulinei. „Când glicemia rămâne ridicată o perioadă îndelungată, organismul este nevoit să producă din ce în ce mai multă insulină. În timp, apare rezistența la insulină“, explică dr. Munteanu.
Prin examinarea combinată a celor două investigații, medicul poate recunoaște schimbări precoce, înainte ca acestea să conducă la apariția diabetului.
- Hormoni, conducătorii corpului → Echilibrul hormonal, motorul de susținere
În funcție de fiecare pacient, medicul poate recomanda și analize hormonale. Acestea pot include evaluarea funcției tiroidei, a hormonilor sexuali – precum estrogenul, progesteronul sau testosteronul – și a cortizolului, hormonul produs de glandele suprarenale care ajută organismul să răspundă la stres. Împreună, aceste analize oferă informații despre metabolism, nivelul de energie, somn și alte funcții importante ale organismului.
Hormonii reglează aproape toate activitățile esențiale ale corpului. În cazul masculilor, un nivel redus de testosteron poate contribui la dezvoltarea rezistenței la insulină, poate diminua masa musculară și poate încetini procesele metabolice. Pentru femele, o scădere a estrogenului poate genera dezechilibre ce afectează integritatea oaselor și funcționarea metabolismului, conform dr. Munteanu.
Conform medicul, aceste teste nu devin relevante exclusiv odată cu înaintarea în vârstă. Dezechilibrele hormonale pot fi detectate și mult înainte, fiind influențate chiar de stres sau de stilul de viață.
Vitaminele pe care nu le recunoști → Micronutrienții, detaliile care contează
ultima categorie de analize are ca scop detectarea eventualelor deficiențe de vitamine și minerale, care ar putea perturba funcționarea normală a corpului, chiar înainte ca simptomele să apară.
„Mă interesează vitamina D3, profilul de fier, vitamina B12, acidul folic și statusul omega-3 versus omega-6. Dacă recomand un supliment cu omega-3, vreau să văd dacă funcționează cu adevărat și dacă organismul răspunde la el“, adaugă medicul de longevitate.
Lipsa acestor nutrienți poate afecta energia corpului, funcționarea sistemului imunitar, sănătatea oaselor, producția globulelor roșii și activitatea sistemului nervos. Prin urmare, analiza urmărește să identifice deficituri reale, pentru a le corecta când se impune.
Doctorul afirmă că obiectivul acestor investigații constă în a stabili dacă există într-adevăr o deficiență și ce anume trebuie corectată. În funcție de datele obținute, se selectează tratamentul sau suplimentele cu precizie, iar investigațiile se refac ulterior pentru a verifica dacă valorile s-au ridicat și dacă este necesară modificarea recomandărilor.
- Vârsta de pe buletin vs. vârsta reală → Cât de „bătrân” este, de fapt, organismul tău
În funcție de scopurile individuale, analiza poate fi extinsă prin investigații ce urmăresc să ofere o perspectivă mai detaliată asupra procesului de îmbătrânire. Printre aceste metode se numără estimarea vârstei biologice, un parametru care nu reflectă vârsta legală, ci modul în care corpul funcționează la acel moment.
Vârsta biologică se determină pe baza mai multor markeri biologici și poate dezvălui ritmul cu care corpul îmbătrânește în raport cu vârsta cronologică. Prin urmare, două persoane cu aceeași vârstă pot prezenta o vârstă biologică diferită, în funcție de elemente precum stilul de viață, inflamația, metabolismul sau starea generală de sănătate.
“Am o anumită vârstă cronologică și o anumită vârstă biologică, iar diferența dintre ele ne poate spune multe despre modul în care funcționează organismul. Mă interesează să înțeleg unde ne aflăm și cât de riguros putem interveni asupra procesului de îmbătrânire la nivel celular”
spune dr. Mircea Munteanu.
În anumite cazuri, evaluarea poate cuprinde și analize epigenetice, care investighează modul în care factorii de mediu și stilul de viață influențează activitatea genelor. Aceste teste oferă date despre modul în care corpul reacționează la mediul în care trăim.
De la concluzii la recomandări practice
Investigațiile constituie punctul de plecare pentru a descoperi mai profund modul în care funcționează corpul fiecăruia și ce aspecte pot fi optimizate. Aceste date sunt evaluate în paralel cu istoricul medical, obiceiurile zilnice și scopurile personale, astfel încât sugestiile să corespundă cerințelor concrete și să promoveze sănătatea pe termen lung.
Odată ce medicul dobândește o perspectivă mai precisă asupra stării de sănătate, următoarea etapă constă în a transforma aceste date în recomandări specifice. Nu se referă la un set universal de acțiuni pe care toată lumea ar trebui să le urmeze, ci la opțiuni adaptate fiecărei persoane.
Alimentația, somnul și nivelul de mișcare – fundamentul longevității.
Unul dintre cei mai importanți pași este intervenția asupra stilului de viață, dar într-un mod bazat pe dovezi științifice, nu pe tendințe sau recomandări generale. „Nu mă interesează să fim la modă, ci să mergem pe partea de medicină. Încercăm să ne bazăm pe lucruri care au susținere științifică și care pot avea un impact real asupra sănătății“, explică dr. Munteanu.
Alimentația constituie unul dintre pilonii esențiali ai unui program de longevitate. Obiectivul nu constă exclusiv în menținerea greutății, ci în asigurarea organismului cu nutrienții necesari pentru a opera la capacitate maximă. Doctorul subliniază importanța unei diete care să furnizeze cât mai mulți vitamine, minerale, fibre și antioxidanți. Conceptul nu se limitează la volumul de alimente, ci implică și calitatea acestora și modul în care contribuie la optimizarea funcționării corpului pe termen lung.
„Ar trebui să avem câteva reguli simple: proteină la fiecare masă, fibre la fiecare masă, cât mai puțin zahăr adăugat, cât mai puțină patiserie și cât mai puțin alcool“, atrage atenția medicul de longevitate.
În același timp, recomandările urmăresc menținerea unui echilibru al glicemiei și susținerea sănătății microbiomului intestinal.
Un alt element important este somnul. Potrivit medicului, acesta este unul dintre cei mai importanți piloni ai sănătății pe termen lung, iar problemele de somn nu ar trebui privite superficial. Dacă o persoană doarme constant prea puțin sau nu are un somn odihnitor, este important să fie căutată cauza – de la programul de somn și obiceiurile de zi cu zi până la stres, nivelul de activitate sau alți factori care pot influența calitatea odihnei. „Dacă cineva doarme mai puțin de șase ore, este un semnal important. Trebuie să înțelegem de ce nu poate dormi bine și să ajungem la cauza problemei“, spune medicul.
Dr. Munteanu afirmă că necesarul de somn poate fi influențat de vârstă și de particularitățile individuale. În mod obișnuit, adulții ar trebui să dormă aproximativ 7-9 ore pe noapte, însă intervalul optim poate varia în funcție de corp. El subliniază că femeile care trec prin fluctuații hormonale pot necesita mai mult timp pentru recuperare, iar după menopauză necesarul de somn se aliniează la cel al bărbaților.
„Minimul, conform majorității studiilor, este undeva la 7 ore – 7 ore și jumătate. Când scădem constant sub 7 ore, încep să apară probleme“, adaugă dr. Munteanu.
Planul personalizat include și recomandări privind activitatea fizică. Nu există un singur tip de antrenament potrivit pentru toată lumea, iar exercițiile trebuie adaptate în funcție de nivelul de pregătire, obiective și capacitatea organismului. „Este important să avem un protocol de antrenament fizic personalizat. Însă eu recomand și exerciții de forță, și cardio, dar pentru menținerea masei musculare partea de antrenament cu greutăți are un rol foarte important“, subliniază dr. Munteanu.
În această situație, medicul subliniază importanța evaluării VO₂ max – un dintre cei mai relevanți indicatori ai longevității, care cuantifică capacitatea maximă a corpului de a absorbi oxigen în timpul unui efort fizic intens și oferă date despre funcția cardiovasculară. Această analiză permite medicului să evalueze nivelul de pregătire fizică al pacientului și să ajusteze recomandările de activitate fizică astfel încât antrenamentul să fie eficient și adaptat nevoilor sale.
Conform dr. Munteanu, păstrarea unei capacități fizice solide reprezintă unul dintre elementele esențiale pentru menținerea autonomiei și a unei stări de sănătate optimă pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Genele stabilesc direcția, însă deciziile noastre construiesc narativul.
factorul genetic poate influența predispoziția la anumite afecțiuni, dar nu este singurul element ce modelează modul în care îmbătrânim. Obiceiurile zilnice, verificările regulate și acțiunile intervenționale efectuate prompt pot susține păstrarea stării de bine și a independenței pentru o perioadă cât mai îndelungată.
„Știm că, după 50 de ani, media este de aproximativ două boli cronice de persoană. Scopul este să reducem cât mai mult această povară și să rămânem activi cât mai mult timp“, concluzionează dr. Mircea Munteanu.
Acest articol este susținut de Regina Maria.
COMENTARII / 0