Lipsa unui somn odihnitor și suficient pe termen lung se corelează cu numeroase pericole pentru sănătate, inclusiv un risc crescut de hipertensiune arterială, obezitate și diabet zaharat. Mai multe suplimente, în special cele ce conțin melatonină, sunt recunoscute ca fiind printre cele mai eficiente pentru ameliorarea tulburărilor de somn. Însă, sunt acestea mai eficiente decât suplimentele de magneziu? În ce circumstanțe se sugerează utilizarea fiecăruia dintre aceste suplimente?
Primul pas pentru persoanele cu simptome persistente sau severe, care ar putea semnala o tulburare de somn, cum ar fi insomnia cronică, este consultarea unui specialist. Suplimentele nu sunt neapărat dăunătoare, însă eficacitatea lor rămâne limitată și depinde de cauza problemei de somn. Acestea nu înlocuiesc evaluarea și tratamentul unei tulburări precum insomnia cronică. În funcție de cauză, medicul poate recomanda medicamente și terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie.
În ciuda faptului că problemele de somn de scurtă durată sau de intensitate slabă nu sunt însoțite de un diagnostic concret de insomnie, un număr mare de oameni aleg să utilizeze suplimente pentru somn. În rândul simptomelor raportate de pacienți se găsesc dificultăți la adormire și treziri frecvente, urmate de o problemă de readormire – semne tipice ale insomniei de menținere.
Citește șiFundația Română a Inimii lansează campania „Provocarea 50/2030: Colesterol sub control!”
În orice dintre aceste circumstanțe, înainte de a recurge la un tratament, este recomandat să discuți cu un medic. Specialistul poate adapta recomandările în funcție de simptomele tale. Melatonină sau magneziu? Care dintre cele două este mai potrivit și la ce doză?
The Washington Post a solicitat opiniile unor experți pentru a determina în ce circumstanțe melatonina este potrivită și în ce situații ar fi indicat utilizarea magneziului pentru a reduce dificultățile de somn.
În ce condiții se consideră benefice suplimentele de melatonină?
Suplimentele care conțin melatonină se dovedește a fi deosebit de benefice în situații în care ritmul circadian este perturbat, cum ar fi sindromul fazei de somn întârziate, jet lag sau în contextul anumitor activități în ture. În plus, melatonina poate sprijini persoanele ce desfășoară activități nocturne, inclusiv cele care lucrează noaptea.
Hormonul melatonina este secretat în mod natural de
În 2024, o cercetare a demonstrat că administrarea a 2-4 miligrame de melatonină, la aproximativ trei ore înainte de ora de culcare dorită, îmbunătățește adormirea și durata somnului. Autorii au subliniat, totuși, că momentul administrării trebuie ajustat în funcție de tipul problemei de somn.
Expertii menționa că nu ar trebui să se depășească 5 miligrame fără consultarea unui medic, deoarece dozele superioare nu au demonstrat în mod constant eficiență sporită și pot amplifica riscul de reacții adverse.
Dozajul incorect la copii poate conduce la necesitatea spitalizării.
Potrivit unei surse citate, copiii cu tulburări de somn ar trebui să primească, la recomandarea unui pediatru, nu mai mult de 1 miligram melatonină pe zi. În prezent, cercetări robuste au investigat expunerile accidentale sau consumul de melatonină la copii, inclusiv cazuri care au dus la internare.
Majoritatea incidentelor înregistrate au constat în ingestii neintenționate, nu în reacții adverse rezultate din utilizarea conform indicațiilor, conform unui raport al Centrului pentru Controlul Bolilor din Statele Unite ale Americii. Studiul a evaluat peste 260.000 de expuneri la melatonină raportate la copii și adolescenți din SUA în perioada 2012–2021. Conform sursei menționate, 94,3% din administrări au fost neplanificate.
În continuare, publicația medicală JAMA a condensat concluziile studiului CDC și a subliniat creșterea rapidă a intoxicațiilor severe cu melatonină la copii. Articolul indică faptul că, deși majoritatea copiilor nu prezintă simptome grave, numărul spitalizărilor și al cazurilor severe a crescut odată cu răspândirea suplimentelor cu melatonină în case.
Suplimentele ce conțin melatonină pot interacționa cu alte medicamente.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, cantitatea de melatonină produce o scădere, iar anumite substanțe, precum betablocantele, care sunt prescrise din ce în ce mai des de către specialiști pentru probleme cardiovasculare, pot diminua suplimentar secreția nocturnă.
În cazul acestor pacienți, administrarea unei cantități reduse, de până la 5 miligrame de melatonină, poate contribui la restabilirea unei porțiuni din melatonina pe care organismul nu o mai produce.
Cu toate acestea, elatonina are potențial să interacționeze cu anticoagulantele, anticonvulsivantele, imunosupresoarele, sedativele și anumite medicamente anti-hipertensive. Indivizii care urmează tratamente cronice ar trebui să solicite consultul medicului sau farmacistului înainte de administrare.
Magneziul poate diminua tulburările de somn de scară mică
Înregistrările despre melatonină sunt mai numeroase, însă efectele observate tind să fie moderate. Pentru magneziu, cercetările sunt mai limitate și concluziile rămân
Magneziul acționează în cadrul sistemului nervos și al musculaturii și este implicat în numeroase reacții enzimatice din organism. În ciuda acestor funcții biologice, prezența sa nu garanta că suplimentele vor îmbunătăți calitatea somnului persoanelor fără deficit de magneziu.
Studiile până în prezent indică avantaje limitate în comparație cu suplimentele de melatonină. În ansamblu, impactul nu este atât de semnificativ cum se crede adesea, însă nu poate fi ignorat. Specialistul concluzionează că, pentru cei interesați de magneziu, se sugerează o doză zilnică de 250 miligrame de glicinat sau bisglicinat de magneziu, integrată în rutina de seară.
COMENTARII / 0